Băsescu, despre legea educaţiei: Nici nu se uscase cerneala şi grupurile de interese au trecut la modificarea ei

Traian Băsescu, fostul preşedinte al României, a vorbit, la România TV, despre legea educaţiei şi despre grupurile de interese din educaţie care, la scurt timp după ce aceasta a fost publicată în Monitorul Oficial, „au trecut la modificarea legii pentru a subordona legea intereselor lor”.

„A existat o lege a educaţiei naţionale care a fost adoptată pe 5 ianuarie 2011, după ce o comisie prezidenţială pusese diagnosticul sistemului de educaţie din România. Înainte de promovarea legii, împreună cu toate partidele şi sindicatele relevante din educaţie s-a semnat un pact pentru educaţie. Atunci principalul laitmotiv al pactului nu a fost respectat. Şi iată argumentele. Imediat ce legea a fost adoptată, şi era o lege modernă, produsă de o comisie condusă de profesorul Mircea Miclea, nici nu se uscase bine cerneala pe Monitorul Oficial şi găştile, grupurile de interese din educaţie au trecut la modificarea legii pentru a subordona legea intereselor lor. Aici în mod categoric, cei care au făcut modificări au fost şi liderii de sindicat. A fost o lege excepţională care punea elevul şi studentul în centrul sistemului, şi această lege e legea 1 din 2011. Grupurile de interese din educaţie, atât cadre didactice, rectori, universităţi private, sindicate, au făcut la această lege modificări. S-au emis 11 ordonanţe de urgenţă şi 12 legi iniţiative legislative ale grupurilor de interese din educaţie„, a declarat, la România TV, fostul preşedinte al României, Traian Băsescu.

Totodată, Traian Băsescu a scris, duminică, şi un mesaj pe pagina sa de Facebook, în ceea ce priveşte legea educaţiei.

„Educaţia
În anul 2007, o Comisie Prezidenţială condusă de Profesorul Mircea Miclea finaliza un raport prin care se făcea o radiografie a stării sistemului de educaţie din România. Diagnosticul Comisiei a fost necruţător: „Menţinerea actualului sistem de învăţământ din România pune în pericol competitivitatea şi prosperitatea ţării. Acest sistem are patru mari probleme: este ineficient, nerelevant, inechitabil şi de slabă calitate”.
În baza Raportului, aceeaşi Comisie Prezidenţială a elaborat noua Lege a Educaţiei Naţionale care avea ca obiectiv punerea în centrul sistemului de educaţie a interesului elevului şi studentului şi elimina politizarea sistemului de educaţie pe toate palierele. Înaintea promovării legii în Parlament, toate partidele parlamentare şi sindicatele din educaţie au semnat Pactul pentru Educaţie. Pe data de 5 ianuarie 2011, guvernul îşi asuma răspunderea în Parlament pe Legea Educaţiei Naţionale, Legea nr.1 din 2011.
Nici nu se uscase bine cerneala tipografică pe monitorul oficial şi mafiile din educaţie, formate din cadre universitare şi lideri sindicali, au trecut la modificarea legii prin ordonanţe de urgenţă şi legi. Pînă azi, nu mai puţin de 11 OUG şi 11 legi au modificat Legea Educaţiei Naţionale, aducînd din nou sistemul de educaţie la cheremul sistemului mafiot, bine consolidat şi în ziua de azi. Aşa se face că sistemul de educaţie îşi menţine diagnosticul: ineficient, nerelevant, inechitabil şi de slabă calitate.
Acum, cu câteva luni înainte de începerea noului an şcolar, avem o soluţie rapidă de modernizare a educaţiei . Revenirea la forma iniţială a Legii Educaţiei Naţionale, aşa cum aceasta a fost elaborată de Comisia condusă de Profesorul Mircea Miclea. Altfel, revendicările salariale trîmbiţate chiar de cei care au distrus sistemul naţional de educaţie n-ar trebui luate în considerare, pentru că banii se duc într-un sistem enorm, care produce diplome cu minimă valoare de întrebuinţare, şomeri şi tineri cu o calificare precară„, a scris Traian Băsescu pe pagina de Facebook.

Alte articole

SONDAJ INSCOP. Cum votează românii în funcție de nivelul de educație. Cei mai educați din România votează USR, cei cu educație primară optează pentru AUR

Ministerul Educaţiei anunţă reluarea studiilor universitare cu dublă licenţiere. Primii studenţi au fost admişi deja în anul universitar 2025-2026: „Le va spori șansele de integrare în piața muncii”