Băsescu: Federaţia Rusă nu va renunţa la Crimeea. România nu e o ţintă

‘În opinia mea Federația Rusă nu va renunța la Crimeea. Aici (nr. în Ucraina) și noua putere democratică a făcut o eroare fundamentală care se constituie în baza de intervenție și de poziționare a Federației Ruse.

Au anulat exact legea care le dă dreptul minorităților la utilizarea limbii materne’, a spus șeful statului, duminică, la Pro Tv.

Potrivit acestuia, Vladimir Putin își apără interesele geostrategice în condițiile în care Federația Rusă are un angajament.

‘Vladimir Putin își apără interesele geostrategice în condițiile în care are un angajament Federația Rusă. În 1994, premergător dezarmării nucleare a Ucrainei, pentru că avea semnalul nuclear al fostei Uniuni Sovietice pe teritoriu, la Budapesta s-a semnat un acord. Sunt trei puteri garante ale suveranității și independenței Ucrainei: Statele Unite, Marea Britanie și Federația Rusă.

Alte articole

Secretarul de stat Rubio amenință atât Ucraina, cât și Rusia: ”Trebuie să prezinte propuneri concrete pentru a pune capăt conflictului. Dacă nu există progrese, ne vom retrage ca mediatori”

Se rupe tabăra lui Trump. Senatorul republican John Kennedy avertizează: ”Trebuie să doborâm Rusia și să o sufocăm. Altfel nu vor veni la masa negocierilor. Putin l-a manipulat pe președintele Trump la fiecare pas”

Toate trei s-au angajat să garanteze independența, suveranitatea Ucrainei’, a precizat Băsescu.

Dincolo de acordul de la Budapesta, semnat în 1994, spune președintele, există un acord bilateral între Ucraina și Federația Rusă care permite Federației Ruse menținerea flotei de la Marea Neagră la Sevastopol, în Crimeea.

‘Acest acord a fost semnat în 1997 și a fost extins în 2010 până în anul 2042. Federația Rusă are o prezență militară acceptată pe teritoriul Ucrainei, în speță în Crimeea. Dacă ați vedea acordul semnat între cele două state, de data asta un acord bilateral, este reglementată foarte precis prezența trupelor Federației Ruse în Crimeea — și cum trebuie să avizeze mișcările pe care le face orice orice soldat, orice camion, și perimetrele în care se poate mișca și aprobările pe care trebuie să le primească. Deci, Federația Rusă în momentul în care sporește efectivele peste cele convenite, deja a încălcat acordul și intră în regula aceea în care nu poți avea sau nu este permisă pătrunderea unor trupe străine pe teritoriul unui stat fără aprobarea respectivului stat. Deci, la limita numerică și de capacități militare este în regulă, există un Acord. Orice depășește această limită este o încălcare a Acordului’, a explicat Traian Băsescu.

Rusia în niciun caz nu își propune un conflict cu un stat membru NATO. În mod categoric România nu este o țintă a unei eventuale agresiuni a Federației Ruse împotriva Ucrainei. Mesajul a și fost dat extrem de clar pentru a preveni agitații inutile prin România… Să ne și vedem în război. Nu! Nu va fi cazul! Din punct de vedere al securității, frontierele României sunt certe, garantate și asigurate. (…) România se vede din nou într-o zonă de conflict, într-o regiune de conflict în cazul în care lucrurile se vor deprecia în Ucraina și într-o zonă de instabilitate. În sud, în Balcani avem Bosnia și Herțegovina, unde populația este în stradă, în Ucraina avem ce avem, Moldova cu o Transnistrie cu provocări împotriva administrației de la Chișinău, cu o Găgăuzie care a făcut referendum să meargă în Uniunea Euroasiatică, cu un partid al comuniștilor din Republica Moldova care încearcă inițierea unui conflict în nordul Moldovei de data aceasta, deci opus Găgăuziei, la Bălți, pentru drumul Euroasiatic al Republicii Moldova, a spus Băsescu în emisiunea ‘După 20 de ani’, la postul de televiziune Pro Tv.

Potrivit acestuia, există riscul ca regiunea să fie introdusă într-o zonă de instabilitate și costurile de finanțare ale României vor crește.

‘Investițiile directe or să scadă. Aici este zona în care noi vom fi afectați. Nu vedem riscuri pentru independență, suveranitatea asupra teritoriului în ceea ce privește România. Nu pot fi astfel de riscuri’, a precizat șeful statului.