Băsescu, la Tel Aviv, despre bileţelul pus la Zidul Plângerii: Să vedeţi ce alertă va fi acasă

În ceea ce îl priveşte, şeful statului a ţinut să le mărturisească reprezentanţilor românilor din Tel Aviv că se simte ca în prima zi, din punctul de vedere al energiei, dar mult mai experimentat decât în prima zi a primului mandat.

„Sunt la capătul ultimului mandat, dar voi fi preşedinte până în ultima zi. Nu am obosit deloc, au fost unii care au crezul că am mai obosit în cei 10 ani”, le-a spus el celor prezenţi la eveniment.

Şeful statului a povestit că în 2009, la vizita anterioară în Israel, a fost la Zidul Plângerii şi a pus un bileţel. „Ce m-am rugat, s-a împlinit. Şi acum am pus un bileţel, să vedeţi ce alertă va fi acasă, ce-oi fi scris, că dacă se împlineşte?”, a spus, râzând, preşedintele Băsescu.

„Ai sentimentul că nu eşti într-o ţară străină când ajungi în Israel, auzi mereu vorbindu-se româneşte”, a mai spus el.

Alte articole

Adrian Năstase susţine că unul dintre dosarele sale penale ar fi fost cadoul fostului şef al DNA pentru Traian Băsescu, de ziua fostului preşedinte: „Era ziua de naştere a lui Băsescu, aşa că Daniel Morar i-a oferit un trofeu politic”

EXCLUSIV Traian Băsescu face radiografia conflictului dintre Ilie Bolojan și Nicușor Dan: „Președintele face un soi de opoziție la cel care este destinat să devină vinovatul de serviciu”

Preşedintele Traian Băsescu a vizitat, luni, Mormântul Sfânt şi Zidul Plângerii din Ierusalim, unde a lăsat un bilet cu o dorinţă, el spunând că dorinţa pe care a lăsat-o scrisă în 2009 i s-a îndeplinit.

Traian Băsescu a vizitat şi în 2009 aşezământul BOR din Ierusalim, Mormântul Sfânt şi Zidul Plângerii, unde a introdus un bileţel pe care a scris o dorinţă.

Zidul Plângerii se află în Vechiul Oraş al Ierusalimului, în partea de vest a Muntelui Templului, fiind un vestigiu al zidului antic care înconjura curtea Templului iudeu din Ierusalim, şi, după distrugerea acestuia, este considerat principalul loc sacru al iudaismului.

Zidul Plângerii este, de secole, un loc de rugăciune şi principalul loc de pelerinaj pentru evrei, cea mai veche menţionare despre ataşamentul evreilor faţă de zid datând din secolul al IV-lea.

Practica de a lăsa rugăciuni scrise în crăpăturile Zidului este foarte cunoscută, mai mult de un milion de mesaje fiind depuse anual. De asemenea, a devenit deja o tradiţie ca demnitarii străini care vizitează Israelul să lase un mesaj.