‘Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a trimis miercuri, 9 octombrie a.c., preşedintelui Curţii Constituţionale, domnul Augustin Zegrean, în conformitate cu prevederile Articolului 146 lit. a) din Constituţia României şi ale Articolului 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene’, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

VEZI SI: Imagini INEDITE cu Traian Băsescu în timpul examenului pentru reînnoirea brevetului VIDEO

Alte Articole

Carmen Harra a spus adevărul despre împăcarea dintre Anamaria ...

Ce politician român va primi de la UE pensie de aproape 6.000 ...

Cristian Popescu Piedone tună și fulgeră. Acuză în continuare ...

Între motivele cererii, preşedintele menţionează că prevederile acestei legi, transmise spre promulgare, „sunt neconstituţionale deoarece contravin dispoziţiilor Art. 1 alin. (5) şi Art. 147 alin. (2) şi (4) din Constituţia României, republicată, întrucât conservă soluţiile legislative constatate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 784/2012, publicată în Monitorul Oficial”.

De asemenea, se arată în sesizarea preşedintelui, unele prevederi ale legii „sunt neconstituţionale deoarece contravin Art. 80 alin. (1), coroborat cu Art. 91 şi Art. 148 alin. (4) din Constituția României, republicată, în ceea ce priveşte dreptul Președintelui României, în calitate de șef al statului și conducător al politicii externe a statului român de a emite mandate de reprezentare la Consiliul European, atunci când consideră necesar, fără alte condiționări din partea puterii legislative sau executive”.

De asemenea, în cerere se arată că, în ceea ce priveşte articolul 19, în forma iniţială a legii, supusă controlului de constituţionalitate, Curtea a constatat că dispoziţiile articolul 19 sunt neconstituţionale, „contravenind atât Art. 1 alin. (5), cât şi Art. 80 alin. (1) coroborat cu Art. 91 şi Art. 148 alin. (4) din Constituţie, deoarece nu statuează cu privire la atribuţiile Preşedintelui ce trebuie exercitate în procesul de elaborare şi adoptare a mandatului”. „O atare omisiune legislativă apărută ca urmare a pronunțării de către Curtea Constituțională a Deciziei nr. 683 din 27 iunie 2012 are relevanță constituțională, Curtea fiind, în acest caz, competentă să o analizeze, așa cum a statuat în jurisprudența sa, de exemplu, prin Decizia nr. 503 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 28 mai 2010.”, adaugă sursa citată.

În cererea preşedintelui se arată totodată că, după reluarea procedurii legislative, deși Parlamentul a operat unele modificări în vederea punerii în acord a legii cu decizia CC, la Art. 18 din Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, retransmisă Președintelui României spre promulgare, „sunt cuprinse dispoziții cu privire la procesul de elaborare şi adoptare a mandatelor, însă rolul Președintelui României este deformat în substanța sa”.

„Astfel, la Art. 18 din legea transmisă spre promulgare, se prevăd următoarele: «(1) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului, cu minimum 10 zile calendaristice înaintea reuniunii Consiliului European, propunerea de mandat pe care delegația României intenționează să o prezinte. (2) Înaintea reuniunii Consiliului European, Parlamentul poate adopta propuneri privind mandatul. (3) Propunerile adoptate în conformitate cu alin. (2) se includ în proiectul de mandat formulat de Guvern. (4) Președintele României se poate adresa Parlamentului pentru a-și prezenta mandatul.»”, se mai arată în sesizare.

„Din analiza acestui text, remarcăm că Preşedintele României îşi pierde atribuția de a emite mandatul de reprezentare la reuniunile Consiliului European, deşi acest drept îi este conferit de Constituție, în virtutea prevederilor Art. 80 alin. (1), coroborat cu Art. 91 şi Art. 148 alin. (4). Prin Art. 18 din legea retrimisă spre promulgare, în procedura de emitere a mandatului se interferează Parlamentul României, aspect care vine în contradicție cu textele constituționale menționate. Astfel, din jurisprudența Curții Constituționale a României, cât şi din Constituția României, Preşedintele României, în calitate de şef al statului și conducător al politicii externe a statului român, are dreptul de a emite mandate, atunci când consideră necesar, fără alte condiționări din partea puterii legislative sau executive”, menţionează preşedintele.

„Chiar în ipoteza în care viciul de neconstituționalitate sesizat ar fi interpretat în sensul unei omisiuni legislative, întrucât în legea ce face obiectul sesizării de neconstituționalitate nu se stipulează cu privire la rolul Președintelui României în procedura de elaborare şi adoptare a mandatului la Consiliul European, cât timp generează încălcarea dispozițiilor Art. 80 alin. (1), coroborat cu Art. 91 şi Art. 148 alin. (4) din Constituţie, considerăm că nu poate fi ignorat”, se arată în solicitarea preşedintelui.

Pe de altă parte, potrivit noilor prevederi, articolul 18 alineat (4) din legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene „poate fi interpretat în sensul existenţei a două mandate necorelate între ele, unul al Guvernului, ce poate fi cenzurat de către Parlament şi altul al Preşedintelui României, încredinţat Guvernului, ceea ce este de natură să creeze confuzie şi să conducă la un alt blocaj de natură constituţională”, mai susţine şeful statului.