Belarus introduce pedeapsa cu moartea pentru funcţionari publici şi personalul militar

Fosta republică sovietică Belarus îşi va extinde legislaţia penală pentru a permite aplicarea pedepsei cu moartea pentru funcţionarii publici şi personalul militar pentru „înaltă trădare”, informează marţi dpa. Parlamentul de la Minsk a votat în lectură finală un proiect de lege în acest sens, a anunţat agenţia de stat Belta.

Lukaşenko se întâlneşte cu Putin. În ce condiţii, Belarusul va ataca Ucraina: „Dacă fie şi un singur soldat vine pe teritoriul Belarusului pentru a-mi ucide poporul”

Republica Belarus, care este condusă de preşedintele autocrat Aleksandr Lukaşenko, este ultima ţară din Europa unde se mai aplică încă pedeapsa cu moartea.

Anul trecut, această ţară a stârnit critici pe plan internaţional după ce a extins aplicarea pedepsei cu moartea pentru pregătirea de atentate teroriste, ca răspuns la acţiuni de sabotare a căilor ferate de către activişti belaruşi care încercau să împiedice astfel trupele ruse să atace Ucraina.

Alte articole

Aleksandr Lukașenko amenință Occidentul și Ucraina că se va alătura Rusiei dacă Belarusul este atacat: „Doamne ferește să comită vreo agresiune”

Rusia a poziţionat rachete nucleare Oreshnik la graniţele UE

Lukaşenko a făcut ca ţara sa să devină pentru Rusia o bază de operaţiuni militare împotriva Ucrainei

Lukaşenko a făcut ca ţara sa să devină pentru Rusia o bază de operaţiuni militare împotriva Ucrainei vecine. Până acum Belarus nu a participat în mod activ la lupte, însă recenta înfiinţare a unor forţe combinate a alimentat speculaţii conform cărora Moscova va exercita presiuni asupra Minskului ca acesta să se ralieze operaţiunilor ofensive în Ucraina.

Alexandr Lukaşenko anunţă că Ucraina a propus un pact de neagresiune cu Belarus. „Nu ştiu de ce fac asta!”

Printr-o altă modificare a legii, ofensa de defăimare a Republicii Belarus va include pe viitor şi afirmaţii denigratoare la adresa militarilor – similar cu legea din Rusia.

Mii de oameni se află în detenţie în Belarus din raţiuni politice de când Lukaşenko a zdrobit mişcarea populară împotriva realegerii lui la conducerea ţării, în toamna lui 2020.