Beneficiarii de ajutor social pot fi prestatori casnici? Întrebarea la care mulți nu găsesc răspunsul

Conform cadrului legal în vigoare, nu există constrângeri clare care să împiedice o persoană care beneficiază de ajutor social să obțină venituri și prin munca încadrată la prestatori casnici.

Te-ar putea interesa și Vouchere sociale 2024. S-au schimbat listele cu beneficiari, unde suni dacă ţi-a rămas cardul nealimentat în aceste zile

Activitatea prestatorilor casnici este reglementată de Legea nr. 111/2022 și se încadrează la muncă necalificată, iar aceasta presupune că orice persoană poate presta activități casnice, în una sau mai multe gospodării, în schimbul unor tichete cu valoarea brută de 15 lei.

Fiecare prestator are dreptul de a stabili prețul serviciilor pe care le oferă, iar pentru acest lucru trebuie să se înregistreze în platforma electronică ANOFM.

Alte articole

Afirmaţii halucinante făcute de un primar liberal: „Cel care nu munceşte, nu merită să trăiască”. Reacţia liderilor PNL

Sprijin lunar de 600 de lei pentru copii. Banii intră în cont de la Primărie

Beneficiarii de ajutor social de incluziune, însă, pot înregistra câștiguri provenite din munca de prestatori casnici, fără a risca să li se taie ajutorul social, conform prevederilor din Legea 196/2016. Acest lucru este prevăzut în articolul 10 al legii, deopotrivă pentru zilieri și prestatori casnici.

Ajutorul social se acordă sub forma de venit minim de incluziune (VMI) și are două componente: sprijin pentru incluziune și sprijin pentru familiile cu copii.

Practic, pentru a se stabili criteriile de acordare a ajutorului social sub formă de VMI, la calculul venitului net lunar ajustat se vor lua în considerare toate veniturile nete pe care ”membrii familiei sau persoana singură le-a realizat în luna anterioară solicitării venitului minim de incluziune.”

La stabilirea acestor venituri nete, legea prevede că nu se vor lua în calcul mai multe tipuri de venituri, precum: bursele școlare, alocația de stat, indemnizația lunară de hrană, veniturile obținute din desfășurarea activității de zilier și veniturile obținute în calitate de prestator casnic.

Conform legii privind venitul minim de incluziune, pot beneficia de VMI ”familia și persoana singură lipsită de venituri sau ale cărei venituri nu acoperă nivelul de trai minimal, dacă îndeplinesc condițiile de eligibilitate prevăzute de prezenta lege și ale căror venituri nete lunare ajustate sunt de până la 700 de lei inclusiv”.

Chiar și așa, aceeași lege stabilește că VMI-ul ”se majorează anual, din oficiu, începând cu luna martie a fiecărui an, cu rata medie anuală a inflației din anul precedent, indicator definitiv, comunicat de Institutul Național de Statistică”.

Ce precizări a făcut ministerul Muncii

Nivelul VMI-ului, al componentelor acestuia, precum și cuantumurile ajutorului pentru familia cu copii, se comunică de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială.

Totodată, având în vedere promovarea unei vieți active și a susținerii participării tinerilor pe piața muncii, legea prevede că ”beneficiarii de venit minim de incluziune au dreptul la stimulente, după cum urmează:

a) în situația în care unul sau mai mulți membri ai familiei realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau a altei forme legale de angajare sau membrii familiei desfășoară activități independente ori agricole, 50% din totalitatea acestora, dar nu mai mult de 500 de lei/familie, nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete lunare ale familiei;

b) în situația în care persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune se angajează cu contract individual de muncă sau în baza unui raport de serviciu, pentru o perioadă de cel puțin 24 de luni consecutive, acordarea ajutorului de incluziune se prelungește pentru o perioadă de 6 luni, în cuantumul primit anterior angajării”.

Citește și Ajutoare sociale. Câţi bani primesc românii ca să stea degeaba

Conform unor precizări făcute de Ministerul Muncii, VMI presupune nu doar acordarea unor sume de bani, ci reprezintă ”un pachet integrat de măsuri de sprijin în domenii-cheie, cum ar fi: ocuparea forței de muncă, serviciile sociale, educația, sănătatea și locuirea, toate contribuind la reducerea riscului de sărăcie și excluziune socială”.