Blănculescu: România va intra în 2014 cu un deficit de încredere pe pieţele externe

El a mai spus că o astfel de decizie ţine mai puţin de logica economică şi financiară, iar pierderile pe care le va suferi economia românească vor fi ‘înmiit mai mari’ pentru că România va primi o lovitură asupra credibilităţii sale pe piaţa externă, consideră analistul economic, Ionel Blănculescu.

‘Ne aflăm în faţa acutizării luptei politice. Practic, s-a trecut o frontieră pe care nimeni până acum nu a îndrăznit să o treacă şi anume frontiera economică şi financiară. Din câte ştiu este primul memorandum respins. În momentul în care lupta politică depăşeşte această ultimă frontieră, impactul este direct asupra populaţiei şi asupra companiilor. Pierderile pe care le va suferi economia românească vor fi înmiit mai mari decât aşa-zisele pierderi pe care le-ar suporta populaţia şi companiile plătind acei şapte cenţi pe litru acciză suplimentară. O parte din acea sumă o vor absorbi companiile petroliere. În primul rând, este vorba de o lovitura asupra credibilităţii României pe piaţa externă în faţa potenţialilor investitori, având în vedere că suntem o ţară care a încheiat un acord şi la prima evaluare nu este în stare să îşi respecte obligaţiile’, a declarat, luni, Ionel Blănculescu.

Acesta a precizat că nu va mai avea loc aprobarea memorandumului în board-ul FMI pe 18 decembrie, iar acest lucru înseamnă că România va intra în luna ianuarie cu un deficit de încredere în ceea ce priveşte percepţia internaţională.

‘Acest lucru se va vedea economic prin scumpirea finanţării externe, prin oprirea unor potenţiale investiţii străine în România şi punerea în stand-by a unor proiecte care erau planificate, având în vedere situaţia neclară a bugetului pe anul 2014. Acest memorandum reprezenta un document primar pentru bugetul care se va aproba. Dacă memorandumul nu este aprobat, acciza nefiind aprobată, nici bugetul nu poate fi construit pe acea acciză şi nici acesta nu va fi aprobat. Lipsa bugetului pe 2014, cu lovitura de încredere dată României pe plan internaţional prin creşterea costurilor resurselor atrase, şi nu numai a acelora de stat ci şi a celor private, toate însumate vor conduce la un efect înmiit faţă de acea aşa zisă povară din acciză. Neavând un efect economic această măsura de neaprobare a memorandumului reprezintă o acutizare a luptei politice decât un element care să ţină cont de logica economică şi financiară’, a explicat Blănculescu.

Alte articole

Anunţul BNR despre banii românilor după măsurile de austeritate luate de Guvernul Bolojan

Florin Cîțu avertizează: „Datoria publică va atinge pragul de 80% din PIB în 2030”

În opinia analistului economic, dimensiunea fundamentală a statului în ceea ce priveşte politica fiscală este de a aplica impozite şi taxe, acestea fiind ‘precepte obligatorii care nu depind nici de dorinţa populaţiei sau a companiilor şi nici de voinţa lor’.

VEZI SI:

Ionel Blănculescu a fost numit consilier onorific al premierului Ponta