Blejnar, despre dispariţia lui Marta: Mă gândesc la un lucru rău

Fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, a fost audiat la DNA, miercuri dimineaţă, în dosarul în care este acuzat de sprijinirea unui grup infracţional specializat în evaziune fiscală. Întrebat dacă a aflat ceva despre dispariţia lui Codruţ Marta, Blejnar a negat, dar a spus că se aşteaptă "la un lucru rău".

RomaniaTV.net
26 sept. 2012, 07:24
Blejnar, despre dispariţia lui Marta: Mă gândesc la un lucru rău

„De domnul Marta aş vrea să ştiu ceva. Deocamdată, dispariţia domniei sale, pentru că nu este o sustragere de la ancheta DNA, este anchetată de secţia de urmărire criminalistică. Al vrea să apară informaţii pentru că îmi doresc să fie găsit. Eu deja mă gândesc la un lucru rău. Atâta timp cât dispariţia unui om este anchetată de secţia de urmărire criminalistică, nu te poţi gândi la un lucru bun. La o dispariţie, la o răpire, nu ştiu…”, a declarat Sorin Blejnar despre dispariţia fostului său şef de cabinet, precizând apoi că Marta se afla în România atunci când a dispărut.

Cât priveşte dosarul propriu-zis, Blejnar a anunţat că procurorii au dispus o expertiză pentru a calcula un eventual prejudiciu produs statului prin evaziune fiscală, efectuată de experţi desemnaţi atât de către procurori, cât şi de cei acuzaţi în acest dosar. „Am refuzat să-mi desemnez un expert pentru că nu am nicio legătură cu acest dosar, nu cunosc dedesubturile sale şi nu ştiu dacă acele firma au făcut sau nu evaziune fiscală”, a spus Blejnar.

Acesta este nemulţumit de faptul că expertiza va prelungi ancheta DNA. „O expertiză de acest gen va dura foarte mult timp, iar în perioada asta voi clientul DNA şi al mass-media”, a mai afirmat fostul şef al Fiscului.

Procurorii DNA îl acuză pe fostul şef al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) Sorin Blejnar că ar fi sprijinit, din mai 2011 până în iulie 2012, un grup infracţional care a iniţiat un amplu mecanism evazionist, vizând sustragerea de la plata accizelor a unor cantităţi de motorină vândute sub denumirea unor produse petroliere inferioare, informează Mediafax.

În acest caz mai sunt cercetaţi Viorel Comăniţă – fostul director al Autorităţii Naţionale a Vămilor, Dan Secăreanu – fostul şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă (SIPI) Constanţa, Codruţ Marta – fostul şef de cabinet al lui Blejnar, soţii Radu şi Dana Nemeş, Mihai Gulea, Ştefan Puşcaşu şi Ovidiu Ioan Moldovan.

În 5 septembrie, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au prelungit cu 30 de zile interdicţia de a părăsi ţara dispusă în cazul lui Sorin Blejnar şi al lui Viorel Comăniţă, măsura fiind menţinută de instanţă.

Direcţia Naţională Anticorupţie a solicitat instituirea sechestrului asiguratoriu asupra mai multor bunuri mobile şi imobile aparţinând lui Sorin Blejnar, Codruţ Marta şi Viorel Comăniţă.

Potrivit Ordonanţei de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori, în perioada mai 2011 – iulie 2012, George Guliu, Dumitru Chirvăsitu, Andrei Florin Jugănaru, Radu Nemeş şi Dana Nemeş ar fi constituit şi coordonat o grupare infracţională organizată prin iniţierea unui amplu mecanism evazionist ce vizează sustragerea de la plata accizelor aferente a peste 33.000 de tone de motorină care au fost comercializate pe piaţa internă sub denumirea unor produse petroliere inferioare.

În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 15.203.024 de euro, reprezentând accize şi TVA neachitate.

Concret, motorina era achiziţionată în regim suspensiv de la plata accizelor, în scopul declarativ de a fi transformată în păcură. În realitate, motorina era de fapt revândută ca atare prin staţiile de distribuţie de carburanţi.

În referatul prin care au cerut arestările din acest dosar, anchetatorii anticorupţie arată că gruparea suspectată de evaziune fiscală era structurată pe mai multe paliere, unul dintre paliere fiind denumit de procurori „palierul de protecţie”.

Potrivit procurorilor, din acest palier făceau parte fostul şef al ANAF, Sorin Blejnar, Alexandru Codruţ Marta (dat dispărut din 25 mai şi dat în urmărire internaţională din 30 mai – n.r.) şi Viorel Comăniţă.

Procurorii DNA susţin că, din indiciile obţinute, Codruţ Marta se baza pentru menţinerea în funcţie, până la mijlocul lunii aprilie, a lui Sorin Blejnar şi Viorel Comăniţă pe relaţiile deţinute de omul de afaceri Emilian Schwartzenberg la nivel guvernamental.

Procurorii anticorupţie arată, în documentul citat, că Alexandru Codruţ Marta ar fi promis că-l va convinge pe Sorin Blejnar să mai rămână o perioadă la conducerea ANAF în interesul omului de afaceri Radu Nemeş.

Menţinerea în funcţie a lui Blejnar, arată procurorii, era esenţială pentru Radu Nemeş, care intenţiona să finalizeze o serie de proiecte şi „să demareze mecanisme evazioniste suplimentare”, sens în care Marta şi-a manifestat disponibilitatea atât pentru a încerca să-l convingă pe Blejnar să nu demisioneze, cât şi pentru a acţiona în sensul numirii unei alte persoane obediente, „iar dacă tot vrea neapărat să plece, să pună pe cine trebuie”, conturându-se indicii că cel vizat la acel moment pentru înlocuirea lui Sorin Blejnar, evident în sensul grupării infracţionale, era Sorin Florea – comisar general adjunct al Gărzii Financiare.

Procurorii mai arată că, în 5 martie, Codruţ Marta s-a întâlnit, în jurul orei 10.10, cu Viorel Comăniţă, iar apoi a discutat mai bine de o oră la restaurantul Casa Di David cu Emilian Schwartzenberg. DNA mai notează că, în 7 martie, Emilian Schwartzenberg a stabilit o întâlnire pentru ora 12.00 cu Marta, transmiţându-i: „Vin şi cu răspunsurile, cred că până atunci cu aşa”.

Sorin Blejnar este cercetat, alături de fostul său şef de cabinet Codruţ Marta, şi într-un alt dosar, de către procurorii DIICOT Braşov, fiind acuzat de complicitate la evaziune fiscală şi sprijinire a unui grup infracţional organizat.

Membrii grupării sprijinite de Blejnar şi Marta ar fi iniţiat un amplu mecanism evazionist pentru a nu plăti accize pentru aproximativ 5.000 de tone de motorină achiziţionate în regim suspensiv şi comercializate pe piaţa internă. În acest mod, bugetul de stat ar fi fost prejudiciat cu peste 10,5 milioane de lei reprezentând TVA şi peste 10,8 milioane de lei reprezentând accize pentru motorină, suma totală a prejudiciului stabilită până în prezent fiind de aproape 22 de milioane de lei.