BM: România s-ar putea confrunta cu o deteriorare puternică a condiţiilor de finanţare

„Într-adevăr, băncile austriece au fost îndrumate de autorităţile locale să limiteze creditarea viitoare către subsidiarele din regiune. În funcţie de cât de obligatorie se va dovedi această directivă, ea ar putea constrânge semnificativ condiţiile de finanţare în Albania, Bosnia-Herţegovina şi România – ţări unde băncile austriece sunt foarte active”, se arată într-un raport al Băncii Mondiale.

Banca centrală a Austriei şi FMA, autoritatea care reglementează piaţa financiară locală, au publicat în noiembrie un set de îndrumări pentru băncile cu afaceri internaţionale semnificative, precum Erste, Raiffeisen sau UniCredit Bank Austria. Autorităţile de la Viena au cerut astfel băncilor să-şi limiteze expunerea pe Europa de Est, pentru a reduce gradul de risc, asigurându-se că creditarea viitoare efectuată de subsidiarele din regiune nu va depăşi 110% din depozitele şi finanţarea atrase pe fiecare piaţă. Practic, autorităţile austriece vor să reducă la minimum liniile de finanţare acordate de grupurile bancare din Austria subsidiarelor din regiune.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte articole

O nouă anchetă de amploare în care sunt vizate bănci din România. Persoanele care solicită oferte de creditare de la mai multe bănci erau penalizați de sistemul bancar chiar dacă doar doreau să compare condițiile

BNR intervine din nou în scandalul ROBOR. ”Creșterea, e drept, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor”

Subsidiarele băncilor europene în Europa de Est s-au bazat în mare măsură pe liniile de credit de la grupurile-mamă pentru a finanţa creditarea, fapt demonstrat de raportul ridicat dintre credite şi depozite din mai multe ţări, precum Letonia (240%), Lituania (129%), România (127%) şi Rusia (121%), notează Banca Mondială.

În plus, o mare parte din liniile de credit acordate de băncile-mamă au fost pe termen scurt şi pot fi reduse cu uşurinţă, prin măsuri simple ca refuzul de a le rostogoli sau a le refinanţa, observă experţii instituţiei de la Washington.

„Astfel, aceste ţări sunt extrem de vulnerabile la întreruperea creditării de către băncile europene”, avertizează BM, precizând însă că, până acum, procesul de deleveraging (dezintermediere) a fost „ordonat”.

BM este îngrijorată însă de impactul măsurilor propuse de Austria asupra economiilor din regiune.

„Un eveniment îngrijorător este că supraveghetorii bancari din Austria au îndrumat băncile austriece să limiteze creditarea către subsidiarele din Europa Centrală şi de Est, în timp ce mai multe bănci din Europa dezvoltată şi-au anunţat în mod independent intenţia de a reduce operaţiunile din Europa şi Asia Centrală”, se spune în raportul BM.

Instituţia observă că pieţele au început deja să tranzacţioneze în funcţie de riscurile presupuse de aceşti factori.

În cel mai recent „episod” al crizei, spread-urile CDS (credit-default swap) au crescut cel mai mult în rândul ţărilor cu legături puternice cu bănci din statele vest-europene care au probleme.

„Spre exemplu, spread-urile în Ucraina, România şi Bulgaria au crescut cu 422 puncte de bază (4,22 puncte procentuale – n.r.), 231 puncte de bază, respectiv 203 puncte de bază, faţă de o medie de 114 puncte de bază pentru economiile în curs de dezvoltare”, notează BM.

Potrivit unui raport prezentat săptămâna trecută de CMA, spread-ul CDS al României pentru datoriile pe 5 ani a crescut de la 4,2 puncte procentuale în trimestrul al treilea la 4,45 puncte procentuale. Contractele CDS reprezintă o formă de asigurare a creanţelor faţă de posibilitatea ca debitorul să intre în default (incapacitate de plată).

„Turbulenţele recente din pieţe au condus deja la declinul fluxurilor de capital către ţările în curs de dezvoltare şi la pierderi substanţiale pe pieţele de capital din aceste state. Dacă condiţiile financiare se vor deteriora semnificativ, ţările cu un necesar ridicat de finanţare externă vor fi cel mai vulnerabile la inversarea fluxurilor de capital, îngheţarea pieţelor de credit sau creşterea puternică a costurilor de finanţare”, scriu experţii BM.

Potrivit estimărilor BM, România are în acest an una dintre cele mai ridicate nevoi de finanţare dintre statele cu economii în curs de dezvoltare, de 18% din PIB, locul al zecelea în rândul ţărilor emergente. Cifra a rezultat prin combinarea a două componente: 4,5% din PIB pentru finanţarea deficitului de cont curent, respectiv 13,5% din PIB pentru acoperirea serviciului datoriei.

Totuşi, acoperirea necesarului de finanţare pentru acest an nu ar trebui să pună probleme pentru majoritatea ţărilor vizate, care au potenţialul să atragă investiţii străine directe sau remiteri de la emigranţi. În lipsa acestor resurse, necesarul de finanţare va trebui acoperit prin datorii pe termen scurt, emisiuni de obligaţiuni sau influxuri de capital, surse care s-au dovedit mai volatile.

„Odată cu o deteriorare semnificativă a condiţiilor din pieţele financiare internaţionale, finanţarea prin astfel de instrumente ar putea deveni dificil de menţinut. Circa 25 de ţări aflate în curs de dezvoltare au în 2012 scadenţe ale datoriilor în valoare totală de peste 5% din PIB. Dacă situaţia de pe pieţele de credit se va înrăutăţi, iar aceste datorii nu vor putea fi refinanţate, ţările respective ar putea fi forţate să intre în rezerve sau să ia măsuri care vor afecta cererea internă”, explică BM.

Totodată, băncile din regiune ar putea fi vulnerabile la creşterea puternică a creditelor neperformante, în cazul unei frânări a creşterii economice, anticipează BM. România are unul dintre cele mai ridicate niveluri ale creditelor neperformante în regiune, de 14,2% din sold.

BM estimează o creştere economică de 1,5% în acest an pentru România, după plus 2,2% anul trecut.

„Anticipăm că creşterea (din România – n.r.) va fi trasă în jos de procesul de deleveraging şi de criza din zona euro”, se arată în raport.