BNR, anunţuri importante despre creditele românilor. Riscurile economiilor în valută, ce curs este prognozat în 2025

În decembrie 2023, rata creditelor neperformante a fost de 2,37%, conform datelor centralizate de Banca Națională a României (BNR). La sfârșitul anului trecut, în România erau 32 de instituții de credit, din care opt sucursale ale unor bănci străine. Activele totale se ridicau la 881,7 miliarde lei, cu 38,5 miliarde lei mai mari comparativ cu septembrie 2024 și cu 78,4 miliarde lei peste cele de la sfârșitul lui 2023.

Activele instituțiilor cu capital privat reprezentau 85,7% în total active, iar activele instituțiilor cu capital străin 62,5%. De asemenea, indicatorul de solvabilitate era, în decembrie 2024, de 23,66%, față de 24,95% la finele lunii septembrie 2024 și 23,6% la finele anului anterior.

Membrii Consiliului au convenit că riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, evocând deficitele gemene mari și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, inclusiv în contextul situației politice interne. Concluziile au fost exprimate în Minuta ședinșei de politică monetară în care BNR a decis păstrarea neschimbată a dobânzii cheie la 6,5%.

Valentin Lazea, economistul șef al BNR: „La vot, tot ce contează este că mi-a crescut mie preţul la feliuţa de plăcintă”

Alte articole

Ludovic Orban îi cere lui Ilie Bolojan să facă schimbări majore în PNL după criza politică din ultimele zile. Liderul Forța Dreptei anunță că liberalii plecați din partid sunt gata să revină: „Aș face un nou congres”

Șoferii care încearcă să „fenteze” coloana la semafor riscă sancțiui dure și pot rămâne fără permis. Gestul făcut zilnic de mulți români care se pedepsește cu amendă de peste 1.000 de lei

Totodată, s-au făcut referiri la tensiunile geopolitice, precum și la evoluțiile și politicile economice din state dezvoltate, cu potențiale implicații inclusiv asupra conduitei politicii monetare a băncilor centrale majore și asupra mișcărilor de pe piața financiară internațională.

În ceea ce privește evoluțiile pe termen scurt, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări reconfirmă perspectiva descreșterii ratei anuale a inflației în primele trei luni ale anului curent, dar pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din noiembrie 2024, care indica și o creștere temporară a acesteia în trimestrul II 2025, urmată de o scădere graduală, până la 3,5 la sută în decembrie 2025 și la 3,3 la sută în septembrie 2026 – finele orizontului prognozei.

S-a observat că descreșterea din trimestrul I 2025 va fi antrenată într-o proporție însemnată de factori pe partea ofertei, în principal de efecte de bază manifestate la nivelul  subcomponentelor non-alimentare ale inflației de bază și pe segmentul combustibili. Consiliului.

În discuțiile referitoare la perspectiva apropiată a poziției ciclice a economiei, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări indică creșteri trimestriale moderate ale economiei în trimestrele IV 2024 și I 2025, relativ similare previziunilor anterioare, dar în contextul unor evoluții mixte ale principalelor componente ale cererii agregate față de aceeași perioadă a anului precedent, cel puțin în ultimul trimestru din 2024.

România, între card şi numerar. Noi reguli la supermarket privind plata cash. Ce anunţă BNR despre bancomate

Astfel, s-a observat că, potrivit indicatorilor cu frecvență ridicată, creșterea în termeni anuali a economiei a fost probabil susținută și în trimestrul IV 2024 prioritar de consumul privat, în timp ce din partea formării brute de capital fix este posibil un aport negativ semnificativ, atribuibil în principal activității din construcții.

Incertitudini și riscuri însemnate la adresa previziunilor decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului, făcând referiri la pachetul de măsuri fiscal-bugetare aprobat recent și implementat din debutul acestui an în scopul consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural național pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană, dar și cu procedura de deficit excesiv, corespunzător noului cadru de guvernanță economică al UE.