BNR ar pregăti piața pentru creșterea cursului valutar după alegerile prezidențiale. Euro va depăși pragul de 5 lei ANALIZĂ

Cursul valutar leu/euro, menținut aproape neschimbat de BNR în ultimii ani, ar putea depăși pragul de 5 lei după alegerile prezidențiale, se sugerează în recenta Minută a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale.

Deși pragul de 5 lei este mai degrabă simbolic și mediatic decât economic, mesajele venite din partea BNR indică o schimbare de ton în fața riscurilor economice tot mai accentuate.

BNR ar putea crește cursul valutar leu/euro la peste 5 lei

Pentru guvernatorul Mugur Isărescu, stabilitatea cursului a fost ani la rând un semnal-cheie de încredere pentru piețele financiare. Chiar și în contextul pandemiei, al războiului din Ucraina, al inflației și al deficitelor record, leul s-a menținut aproape fix la 4,97/euro.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Citește și : BNR, veste proastă dată românilor la ora 13.00! „Vremuri foarte grele bat la ușă”. Economiștii avertizează că e timpul să punem bani deoparte

Alte articole

Nuntă cu ștaif la Palatul Știrbey. Nașul Marius Moga a fost de nerecunoscut

Apocalipsa facturilor la întreținere: Românii plătesc mai mult în aprilie decât în decembrie: „Trebuie să strângem cureaua”

Totuși, BNR avertizează acum că „riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului sunt în creștere”, invocând deficitele gemene (bugetar și de cont curent), incertitudinile legate de consolidarea fiscală și politica comercială globală.

După alegeri, mai ales în funcție de rezultatul acestora, este posibil ca BNR să permită o corecție controlată, care să ducă leul peste pragul de 5 lei/euro, similar cu estimările unor economiști care plasează cursul la 5,02 – 5,05 lei/euro până la final de an.

Deși o astfel de mișcare ar însemna o creștere minusculă, de doar 1-1,6%, ar putea rupe iluzia stabilității absolute și oferi un semnal necesar piețelor.

BNR a reușit până acum să mențină această stabilitate inclusiv pentru a facilita finanțarea deficitului bugetar, asta pentru că cursul fix atrage investitori în titlurile de stat în lei, în ciuda dobânzilor mari și a inflației ridicate.

Citește și : Ipoteză explozivă: „BNR va deprecia leul cu 35%, nu vor avea de ales”. Românii ar merge cu sacoşa de bani pentru o legătură de pătrunjel la piaţă

Totuși, în lipsa unor reforme fiscale credibile, agențiile de rating ar putea retrograda România în categoria „junk”.

În ultimii cinci ani, indicatorii economici s-au deteriorat sever: inflație cumulată de 37%, deficit bugetar de peste 500 miliarde lei, datorie publică în creștere cu aproape 470 miliarde lei și o datorie externă totală de 203 miliarde euro. Cu toate acestea, cursul a fost stabil, susținut de intrările masive de valută din fonduri europene, împrumuturi guvernamentale și transferuri de la românii din diaspora.

Perioada post-electorală ar putea marca o schimbare. Astfel, fără măsuri fiscale ferme din partea Guvernului, fie că va fi condus în continuare de Marcel Ciolacu sau că va fi format un alt executiv, presiunea asupra cursului, taxelor și finanțării externe va deveni tot mai mare, se arată în opinia lui Cristian Hostiuc, director editorial Ziarul Financiar.