Ipoteză explozivă: „BNR va deprecia leul cu 35%, nu vor avea de ales”. Românii ar merge cu sacoşa de bani pentru o legătură de pătrunjel la piaţă

Fostul premier Florin Cîțu susține că Banca Națională a României (BNR) va fi nevoită să permită deprecierea leului cu 35%, urmată de creșterea dobânzii de politică monetară la 10%. Toate aceste decizii vin în contextul în care România a ajuns să aibă cel mai mare deficit bugetar ESA din UE, 9,3 din PIB, conform datelor Comisie Europene.

”BNR o să permită în perioada următoare deprecierea cu 35% a leului (în două etape de depreciere) urmată de creșterea dobânzii de politică monetară la 10%.

(BNR nu o să aibă altă variantă. Și nu este neapărat doar vina BNR că se ajunge acolo).

P.S. Evident că există și scenariul unei corecții a dezechilibrelor prin reformele făcute de guvern. Dar tot de corecție/recesiune vorbim . Cine pune bani pe acest scenariu? Mai simplu. Ce politician dintre cei care ne conduc, sau vor să ne conducă, își asumă un cost politic când știe că oricum face piața corecția?”, arată Florin Cîțu.

Alte articole

Judecătorii CCR își iau adio de la prima de pensionare de 180.000 de lei. Prima de 500.000 de lei de la Banca Națională a României rămâne în picioare

Apare moneda de un leu, tiraj limitat! BNR lansează prima monedă colorată din istoria României

Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat, în februarie, că banca va lăsa treptat din mână cursul leu-euro, mai ales că bugetul este construit pe ipoteza că moneda unică europeană va trece de pragul de 5 lei.

Isărescu a prezentat raportul asupra inflației, care acoperă ultimele trei luni ale anului trecut. În principal, creșterea generalizată a prețurilor a fost antrenată de scumpirile carburanților și ale unor alimente, a spus Isărescu într-o conferință de presă.

„Rata anuală a inflației, pe baza indicelui prețurilor de consum, a urmat o tendință descendentă, care s-a temperat în trimestrul III și s-a transformat într-un proces de inversare în trimestrul IV. Printre factorii care au dus la această situație, de menționat în mod deosebit sunt influența secetei și evoluțiile pe piața energiei, în special la combustibili. Combustibilii și alimentele procesate au determinat o ușoară revenire a inflației la final de an”, a explicat guvernatorul.

Legat de prognozele de inflație pentru anul în curs, economistul a punctat faptul că există multe semne de întrebare pe plan internațional, care au făcut și în trecut ca estimările Băncii Centrale să fie mai „optimiste” decât a demonstrat realitatea economică.

„Sunt atât de multe incertitudini la nivel internațional, iar riscurile pe care le-am prins noi ar putea să se dovedească, spunem așa, depășite”. Legat de prognozele mai optimiste ale băncii pentru rata anuală a inflației, guvernatorul spune că economiștii „și-au făcut autocritica”.

Isărescu a ținut să sublinieze că trecerea de pragul de 5 lei nu este un eveniment atât de șocant pe cât ar indica discuțiile din spațiul public, din moment ce variația față de prețul de astăzi este una minoră. De cursul valutare depind prețurile chiriilor și ale abonamentelor de telefonie, printre altele, dar o creștere ușoară a cursului nu ar duce la o explozie în facturi, conform economistului.

Ce se întâmplă cu creditele românilor. Anunţ de ultimă oră de la BNR

„Bugetul a fost construit pe un curs de peste 5 lei, este posibil să se întâmple. Bugetul este construit pe baza datelor unei autorități guvernamentale de prognoză. Eu aș detensiona discuțiile legate de creșterea cursului. De la 4,97 la 5 este mai puțin de 1%. Ne-am ținut de curs, l-am stabilit, ancorat, chiar dacă avem o politică de flotare. Pe lângă război, am fost blagosloviți și cu o criză energetică care a împins prețurile în sus. Cum am ținut cursul stabil? Asta este arta direcției noastre de piață. Am intervenit în piață, dar noi suntem intermediari între Ministerul Finanțelor și piață”, a declarat Isărescu, răspunzând la o întrebare din partea pieței.

Cursul rămâne probabil cel mai relevant indicator economic pentru România, deși guvernatorul spune că poate ar fi fost potrivit să aibă și România un indice bursier, precum Dow Jones în SUA, care să fie mai relevant decât perechea leu-euro. „Nu știu nici eu ce se va întâmpla cu cursul. Ușor-ușor, vom da mai multă flexibilitatea, pe măsură ce tensiunea politică se disipează”, a mai spus guvernatorul.

În prognoza sa de inflație, BNR arată că o sursă de nesiguranță pentru predicții vine din zona măsurilor legate de taxe și impozite. Totuși, guvernatorul susține că măsurile anunțate deocamdată, începând cu înghețarea cheltuielilor sociale și eliminarea facilităților fiscale de la finalul anului trecut, sunt unele care indică o direcție potrivită.

„Direcția coaliției este una bună – a oprit mai întâi deteriorarea, prin ordonanță (trenuleț – n.r.). Prin buget, a întors nava de la un deficit mai mare la unul mai mic. Consiliul Fiscal merge pe un deficit mai mare, dar nu a luat în considerare o mai bună colectare a impozitelor. Totuși, se poate. După Consiliul Fiscal, o prioritizare a investițiilor – sunt foarte multe și poate nu ai timp să le faci – ar putea reduce deficitul”, mai spunea Isărescu.

Execuția bugetară din vară va arăta cât de bine stă țara, punctează guvernatorul. Pe plan internațional, diferitele conflicte – armate sau comerciale – pun mari probleme pentru economia țării noastre, deși într-o manieră mai degrabă indirectă. Isărescu a făcut referire în mod specific la taxele vamale cu care amenință administrația SUA, condusă de Donald Trump. Deocamdată, primele bariere tarifare se referă la aluminiu și oțel, însă Uniunea Europeană deja se gândește la taxe vamale pe anumite produse agricole americane, ceea ce ar putea înteți conflictul.

Autoritățile trag un semnal de alarmă: Românii primesc apeluri false în numele Poliției și al BNR. Cum funcționează noul tip de fraudă

„Direct, taxele vamale americane nu afectează România. Indirect, bineînțeles, orice război comercial între SUA și Uniunea Europeană are impact asupra noastră”, punctează Isărescu. Prognoza de inflație nu ia în considerare efectele conflictului comercial, se bazează pe o mișcare „în limite rezonabile” ale războaielor de orice fel.

Un eventual război comercial nu va împinge doar prețurile în sus, ci „va crea recesiune”. Presiunea inflaționistă a slăbit, dar „intrăm într-o perioadă de deficit de cerere, cu un impact mai degrabă negativ asupra creșterii economice, dar acest lucru depinde de calitatea factorilor”. „Anul trecut, am avut o creștere masivă a consumului, dar asta s-a văzut în importuri, nu în creștere economică”, subliniază guvernatorul.

„Nu este momentul să ne gândim la reducerea dobânzii de politică monetară, pentru că există incertitudini suficiente legate de mișcările de capital, iar acest lucru ar putea pune presiune pe cursul valutar”, a declarat Isărescu, cu privire la schimbarea costurilor de împrumut. Următoarea ședință a consiliului de administrație BNR va avea loc la începutul lunii aprilie.