Banca Națională a României (BNR) avertizează că rata anuală a inflației va continua să crească până la sfârșitul anului 2026 și va depăși nivelul de 6,1% estimat anterior pentru luna decembrie.
Potrivit minutei ședinței de politică monetară din 8 octombrie, scumpirea energiei și a combustibililor, creșterea prețurilor materiilor prime și evoluția cursului de schimb al leului se numără printre principalii factori care pot alimenta inflația.
„În ceea ce privește evoluțiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date și analize, rata anuală a inflației se va plasa pe o traiectorie ascendentă până la finele anului curent, implicit peste valorile din prognoza pe termen mediu din luna august 2026, care anticipa situarea acesteia la 6,1% în decembrie 2026 și descreșterea ei ulterioară până la 2,8% în iunie 2028”, se arată în document.
BNR explică înrăutățirea perspectivei inflației prin presiunile asupra costurilor de producție, amplificate de evoluțiile internaționale. Conflictul din Orientul Mijlociu și seceta severă din acest an pot contribui la scumpirea combustibililor, a energiei și a materiilor prime, inclusiv a celor agroalimentare.
„S-a observat că relativa înrăutățire a perspectivei apropiate a inflației are ca determinanți factori/șocuri pe partea ofertei, cu precădere scumpirea combustibililor și energiei și creșterea cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare – în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an -, precum și evoluția cursului de schimb al leului”, se menționează în minută.
BNR avertizează că riscurile rămân orientate spre o inflație mai ridicată în perioada următoare. Prelungirea conflictului din Orientul Mijlociu ar putea menține presiunea asupra cotațiilor petrolului și ale altor materii prime, iar efectele s-ar putea transmite atât direct, prin costurile energiei și combustibililor, cât și indirect, prin prețurile bunurilor importate și ale produselor fabricate în România.
„Totodată, s-a convenit că balanța riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent pe termen scurt, date fiind îndeosebi incertitudinile asociate evoluției cotațiilor țițeiului și altor materii prime în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu, precum și efectele directe și indirecte potențial exercitate de acestea pe plan intern, inclusiv prin intermediul prețurilor unor bunuri intermediare și finale importate”, potrivit documentului.
Banca centrală a identificat și factori care ar putea limita presiunile inflaționiste. Rezultatele favorabile din anumite sectoare ale producției agricole vegetale ar putea contribui la menținerea unor prețuri mai reduse pentru legume, fructe și ouă, dar și pentru alte produse alimentare.
În plus, evoluția consumului populației și a cererii din economie poate influența măsura în care firmele transferă costurile suplimentare către consumatori. Dacă cererea rămâne moderată, companiile ar putea avea mai puțin spațiu pentru a majora prețurile bunurilor și serviciilor.
Datele analizate de BNR arată că rata anuală a inflației a scăzut semnificativ în primele două luni ale trimestrului al treilea din 2026.
Indicatorul a coborât de la 10,42% în iunie la 6,17% în august, în principal pe fondul diminuării efectelor statistice și directe asociate eliminării plafonării prețului energiei electrice, precum și majorării cotelor de TVA și a accizelor din anul precedent.
Și inflația de bază, măsurată prin indicele CORE2 ajustat, a înregistrat o reducere. Acest indicator exclude anumite prețuri volatile și administrate și oferă indicii despre presiunile inflaționiste persistente din economie. Rata anuală a acestuia a scăzut de la 8,3% în iunie la 6,2% în august.
În ședința de politică monetară din 8 octombrie 2026, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate să păstreze rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an.
Totodată, banca centrală a menținut dobânda pentru facilitatea de creditare, cunoscută drept facilitatea Lombard, la 7,50% pe an, iar dobânda pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an.
Au rămas neschimbate și ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit.