Potrivit noilor estimări, rata inflației va ajunge la 3,9% la sfârșitul lui 2026, față de 3,7% cât se anticipa anterior, în timp ce prognoza pentru decembrie 2027 a fost menținută la 2,9%. În ianuarie, inflația anuală s-a situat la 9,6%. Proiecțiile actuale ale BNR nu includ eventuale modificări ale calendarului de eliminare a plafonării prețurilor la gaze, care ar putea influența în jos evoluția prețurilor.
Guvernatorul BNR a explicat că o parte importantă din presiunile inflaționiste provin din majorările de taxe și energie din anul precedent.
„Această cocoașă rămâne în indicele anual până când trece anul. Probabil o să aveți marea bucurie să spuneți încă 3-4 luni că România este campioană la inflație în UE”, a spus Mugur Isărescu.
Oficialul a arătat că inflația ar urma să scadă din vară, când efectele statistice ale majorărilor de TVA, accize și facturi la energie vor ieși din calculul anual. Totodată, reducerea cererii din economie contribuie la temperarea presiunilor asupra prețurilor.
Referindu-se la riscul unei recesiuni, guvernatorul a avertizat că scăderea consumului ar putea afecta creșterea economică dacă nu este compensată prin investiții consistente.
„Cifra de afaceri din comerț ar putea să ducă la o recesiune pe tot anul, dacă nu este compensată de investițiile publice. Consumul este de câteva ori mai mare decât investițiile. O compensare nu se poate face oricum, o creștere a investițiilor trebuie să fie double digit”, a declarat Isărescu.
„Nu este o situație ușoară, este o situație fragilă, mergem pe o gheață subțire”, a adăugat acesta.
Guvernatorul a subliniat importanța stabilității politice pentru menținerea echilibrelor macroeconomice.
„Avem nevoie de stabilitatea politică și pentru a evita recesiunea în 2026 și pentru a controla inflația”, a mai spus Mugur Isărescu.
Acesta a apreciat că pachetul fiscal adoptat anul trecut a contribuit la păstrarea ratingului de țară și la menținerea accesului pe piețele financiare.
„Obiectivul s-a atins, dar ajustarea fiscală a determinat costuri inerente, dar a dus la un deficit major de cerere, care va continua”, a afirmat guvernatorul.
În mai multe rânduri, Mugur Isărescu a insistat asupra necesității accelerării absorbției fondurilor europene.
„Accent, accent, accent pe bani europeni! Mai ales că o parte din ei sunt donații”, a spus acesta.
Totodată, el a avertizat că abandonarea parcursului de reducere a deficitului bugetar ar submina încrederea piețelor.
„Asta ar mai trebui, după ce am câștigat încrederea piețelor, să luăm măsuri contrare, adică să ne apucăm să creștem consumul. Păi, el în mod normal a scăzut. Singura componentă care poate să compenseze echilibrant această scădere a cererii, sunt investițiile publice și cele private, dacă încrederea să recâștigă”, a spus Isărescu.