BNR este mai rezervată în România decât Fed și BCE

Operatiunile au avut partizani si contestatari, printre criticile aduse BCE numarandu-se riscurile preluate prin acceptarea unor garantii de calitate mai slaba. Banca Nationala a Romaniei adopta o pozitie diferita, trasand o linie clara in privinta masurilor mai putin conventionale: guvernatorul Mugur Isarescu a refuzat propunerea de prelungire a maturitatilor pentru operatiunile repo, cu o importanta crescanda pentru lichidizarea bancilor, dincolo de o saptamana in prezent. Spre comparatie, BCE a furnizat bancilor 489 de mld. de Euro la dobanda de politica monetara, cu o maturitate de 3 ani, sau de 156 de ori mai mare decat maturitatea acceptata de BNR. Diferenta vine insa inclusiv din partea garantiilor acceptate: BNR primeste in prezent titluri de stat, autohtone si externe, pentru BCE plaja este mult mai larga, inclusiv credite imobiliare impachetate in produse financiare, se arată într-o analiză a XTB.

Pozitia guvernatorului Isarescu este cat se poate de clara: nu accepta sa preia riscurile generate de creditele ipotecare ale bancilor in perioada de boom, “nu ne transformam in societate de administrare a imobiliarelor” a afirmat acesta. Ceea ce inseamna o incurajare pentru banci in asumarea pierderilor datorate euforiei creditelor in conditii mult prea relaxate in anii 2006 – 2008. Daca BNR nu le va usura de suferinta anumitor portiuni din propriul portofoliu, bancile ar fi fortate sa accepte ca nu vor putea amana decizia de marcare la piata. Pierderi sunt de asteptat in conditiile preturilor curente din piata imobiliara. Restructurarea va aduce astfel surprize, impingand bancile catre o si mai mare reticenta in finantarea economiei reale, in 2012 si posibil si in 2013. Dar aceasta este conditia necesara pentru restartarea sistemului pe baze sanatoase. O suferinta pe termen scurt va aduce castiguri pe termen lung (short-term pain, long-term gain). Presiunea suplimentara pe partea de oferta imobiliara din partea bancilor care vor dori sa isi curete bilanturile ar impinge preturile in regiunea in care volumul tranzactiilor ar creste, injectand activitate in acest sector. Ar putea fi intrezarita atunci, pe un orizont mai lung de timp, o revenire a increderii dupa depasirea blocajului curent. PIB-ul Romaniei ar putea inregistra o crestere modesta in 2012, iar restructurarea bancilor ar amplifica dificultatile companiilor si consumatorilor, dar ar fi varianta cea mai sanatoasa de pozitionare pentru un viitor macroeconomic favorabil.

Leul a cunoscut o diminuare a volatilitatii luna aceasta, stabilizandu-se recent intre 4,33 si 4,35 in fata Euro. Economia, aflata in scadere trimestriala de 0,2% pe trimestrul al patrulea din 2011, poate resimti efectul negativ al vremii neobisnuit de reci si bogate in ninsori. Pentru saptamanile urmatoare in situatia in care deficitul bugetar nu este tinut sub un control strans, ancorand increderea in finantele publice intr-un an electoral, presiuni de depreciere a leului ar putea aparea.

Alte articole

Cosmin Marinescu, BNR: Criza din Orientul Mijlociu aduce riscuri de contagiune pentru România

Apelul BNR pentru români după criza economică cauzată de războiul din Orient. Ce se întâmplă cu banii „de la ciorap” şi din conturi