Cristian Popa, membru în Consiliul BNR, a declarat că folsirea inteligenţei artificiale ar putea ajuta la scăderea inflației și, implicit, la salvarea economiei țării.

Citește și: Apple, în discuții cu Google pentru a introduce pe iPhone funcții de inteligență artificială

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Surpriză neașteptată pentru șoferi la pompă. Prețul la ...

Marius Budăi, anunţul momentului pentru românii cu salarii ...

BNR: inteligența artificială ar putea scădea inflația

Cristian Popa a vorbit despre aplicarea unei tactici ce ar putea duce la scăderea inflației, iar printre factorii favorizanți se numără și inteligența artificială.

„Din perspectiva stabilităţii preţurilor, în opinia multor specialişti, principalele megatrenduri care vor sta la baza viitorului superciclu economic sunt „cei patru D”: decarbonizarea, digitalizarea, deglobalizarea şi demografia. Aceşti factori pot reprezenta motivul pentru care presiunile inflaţioniste este posibil să rămână ridicate chiar şi în economiile avansate, mai ales când intervine şi cel de-al cincilea „D”: datoriile publice în creştere. Inteligenţa artificială poate ameliora însă consecinţele acestora crescând productivitatea, deci oferta de bunuri şi servicii, sprijinind acumularea de capital şi stimulând astfel activitatea economică. Astfel, într-un viitor în care băncile centrale înfruntă aceste schimbări structurale, un factor crucial în ameliorarea presiunilor inflaţioniste îl poate reprezenta AI-ul, prin optimizarea şi creşterea eficienţei. Deci inteligenţa artificială poate ajuta în lupta cu inflaţia, sporind oferta”, a declarat reprezentantul BNR, la o conferinţa dedicată industriei bancare şi financiare.

Acesta a mai spus că este posibil să ne aflăm la începutul celei de-a patra revoluţii industriale. După industrializarea, electrificarea şi tehnologizarea societăţii, am putea avea în faţă digitalizarea acesteia prin fuziunea dintre inteligenţa umană şi cea artificială.

„Pentru că cele două tipuri de inteligenţă exact asta vor face: se contopesc şi nu se înlocuiesc una pe cealaltă, contrar percepţiei populare. Ne putem raporta la AI astfel: este o unealtă, o „şurubelniţă inteligentă” care poate amplifica creativitatea şi productivitatea, deschizând uşi către domenii de inovare până acum neexplorate. Nu ştim cum va arăta viitorul, însa istoria este un bun punct de plecare. Şi fie că a fost vorba de apariţia motoarelor cu abur sau de creşterea productivităţii prin adoptarea calculatoarelor, inovaţia a remodelat mereu piaţa muncii şi nivelul de trai în moduri neaşteptate, creând noi oportunităţi de angajare şi imaginând domenii de activitate care presupun o cooperare din ce în ce mai strânsă între om şi maşini. Însă aceste schimbări nu vor avea loc subit. Trecerea de la entuziasmul iniţial legat de AI la înglobarea sa productivă în economie este un proces care necesită timp, răbdare şi adaptare continuă. Este posibil ca jobul de peste 20 de ani al copiilor noştri nici să nu existe astăzi”, a subliniat Cristian Popa.

Potrivit sursei citate, chatbot-urile precum ChatGPT au revoluţionat procesul de creare a conţinutului şi continuă să aducă schimbări importante în termeni de eficientizare, cercetare şi competitivitate, însă potenţialul lor real încă nu a fost atins, dar „poate fi vast”. Popa consideră că procesul de asimilare a noii tehnologii poate să fie unul de lungă durată, cu efecte vizibile la nivelul întregii societăţi pentru o perioadă mai lungă.

„Din perspectiva unei bănci centrale, inteligenţa artificială reprezintă un instrument promiţător pentru echilibrarea inflaţiei. Asemenea influenţei globalizării care a temperat inflaţia în trecut, AI-ul, prin eficientizarea şi optimizarea proceselor economice, oferă perspective de stabilizare a nivelurilor preţurilor. Procesul de luare a deciziilor de politică monetară este cu atât mai complex în perioadele caracterizate prin schimbări structurale uriaşe precum cele pe care le traversăm în prezent: globalizarea se restrânge, reglementarea devine mai intensă, protecţionismul creşte, dividendul păcii dispare (direcţionând o parte a cheltuielilor către apărare în detrimentul educaţiei şi sănătăţii), populaţia îmbătrâneşte simultan cu scăderea natalităţii, dividendul energetic dispare, problema deficitelor fiscale în creştere persistă, iar tranziţia către o economie verde implică şi ea noi costuri. Toate aceste schimbări structurale par să ne indice că presiunile inflaţioniste vor rămâne mult timp printre noi. Însă există o schimbare ce poate acţiona în sens invers. Inteligenţa artificială poate să limiteze impactul schimbărilor structurale menţionate, stimulând creşterea economică sustenabilă printr-o productivitate a muncii mai ridicată şi deschiderea unor noi căi către inovaţie şi progres. AI inventează deja medicamente noi”, a explicat Cristian Popa.

Citește și: Big Brother de România. Oraşul monitorizat cu 1.500 de camere de supraveghere. Inteligența artificială va monitoriza „comportamente suspecte”