BNR îi dă o mână de ajutor lui Cîţu şi reduce dobânda cheie la 1,25% pe an

BNR a hotărât, totodată, reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75% pe an, de la 1,00% pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75% pe an de la 2,00% pe an.

De asemenea, banca centrală a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Florin Cîțu, ministrul Finanțelor la acea vreme, declara pe 30 octombrie că, rata de politică monetară încă este mare comparativ cu alte țări din UE.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Potrivit acestuia, politica fiscală a făcut majoritatea muncii până acum, ajutată de politica monetară, „dar dacă ne uităm, Banca Centrală nu și-a atins ținta pentru cumpărarea de titluri de stat de pe piața secundară”.

Alte articole

BNR cere Consiliului Concurenței să clarifice decizia privind mecanismul de stabilire a ROBOR, „greu de înțeles inclusiv de către specialiști”. Isărescu avertizează asupra posibilelor implicații „foarte serioase” asupra stabilității financiare

BCE mărește dobânzile din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Se aşteaptă reacţia BNR

BNR îi face pe plac lui Cîţu

„Dobânda de politică monetară este încă sus. România are încă spațiu să ajungă la zero sau chiar negativă”, a mai afirmat Cîțu.

Tot el a mai afirmat atunci că rezervele minime obligatorii încă sunt mari, comparativ cu alte țări din UE.

„Rata inflaţiei continuă scadă, a scăzut tot anul, mai rapid decât se aştepta Banca Naţională, care şi-a ajustat estimările pentru finalul anului. De obicei cam asta este dinamica: mai întâi scade rata inflaţiei după acea urmează şi o scădere a ratei de dobândă de politică monetară.

Astăzi, România are cea mai mică rată a inflaţiei din grupul celor patru ţări din Europa Centrală: Ungaria, Cehia, Polonia şi România. Din păcate, România are cea mai mare rată a dobânzii, dar acum, cu o scădere în continuare a ratei de inflaţie, există acest loc pentru o reducere şi este un atu pe care România îl are.

De acea sunt încrezător că anul viitor vom o creştere economică de peste 4%, pentru că există acest loc de la Banca Naţională de a stimula economia. Având în vedere că spaţiul fiscal, aşa cum spune şi Banca Naţională în raportul de ieri, este deja limitat pentru a stimula economia în continuare”, mai spunea Cîţu, pe 15 noiembrie.

Citeşte şi: Salariul minim brut, majorat cu 3%. Proiectul de Hotărâre este pe ordinea de zi a şedinţei de Guvern