BNR, reacţie întârziată la schimbările de la Ordonanţa lăcomiei: afectează politica monetară

CA al BNR a discutat, în ședința de politică monetară din 2 aprilie, a cărei minută a fost publicată marți, pe lângă alte subiecte, modificările recente aduse unor acte normative ce vizează sectorul bancar și implicațiile acestora asupra politicii monetare.

„Potrivit opiniei unanime, schimbările aduse OUG 114/2018 evită daune foarte mari pentru economie și satisfac cele trei cerințe formulate de membrii Consiliului așa cum au fost înaintate Comitetului Național pentru Supraveghere Macroprudențială (CNSM – n.red.) și în discuții cu Guvernul. Noile prevederi complică însă, în ansamblul lor, transmisia monetară, cu implicații asupra cadrului general al politicii monetare”, precizează minuta citată, informează Mediafax.

În acest context, unii membrii ai Consiliului au subliniat „nevoia ca băncile comerciale să practice dobânzi mai mari la depozite”.

„S-a apreciat de către unii membri ai Consiliului că, date fiind condițiile macroeconomice și riscurile interne și externe, este necesară o întărire a condițiilor monetare; s-a agreat că abordarea potrivită în actualul context o constituie controlul strict asupra lichidității de pe piața monetară”, mai arată minute ședinței de politică monetară din 2 aprilie.

Alte articole

BNR, şedinţă de urgenţă după adoptarea măsurilor de austeritate. Ce se întâmplă cu creditele românilor

Apare moneda de 1 leu în România. BNR anunţă că este disponibilă pe piaţă din 7 iulie 2025

În plus, membrii CA ai BNR au subliniat, din nou, „necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice”, deoarece acest mix ar evita „o supraîmpovărare a politicii monetare, cu efecte indezirabile în economie”.

„Totodată, s-a reiterat importanța unui dozaj și a unei cadențe adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorării anticipațiilor inflaționiste și a menținerii ratei anuale a inflației pe traiectoria evidențiată de cea mai recentă prognoză pe termen mediu a BNR, în condiții de protejare a stabilității financiare”, scrie în minuta citată.

Rata anuală a inflației a crescut la 3,32% în ianuarie și la 3,83% în februarie 2019, de la 3,27% în decembrie 2018, urcând deasupra intervalului de variație al țintei și peste valoarea prognozată.

„Toate componentele majore ale IPC au înregistrat creșteri peste așteptări, determinante pentru accelerarea inflației fiind însă, în principal, evoluția prețurilor legumelor și fructelor și, în secundar, dinamica prețului produselor din tutun și cea a componentei de bază a inflației”, au mai arătat reprezentanții BNR.

În şedinţa din 2 aprilie, CA al BNR a hotărât să menţină rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5%/an. În plus, Banca centrală a menţinut rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5%/an şi rata dobânzii aferente facilității de creditare la 3,5%/an, precum și a păstrat nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Aceste niveluri ale dobânzii au fost stabilite în ședința de politică monetară din 7 mai 2018, începând cu 8 mai 2018 și fiind menținute în următoarele șase ședințe de politică monetară – din 4 iulie 2018, din 6 august 2018, din 3 octombrie 2018, din 6 noiembrie 2018, din 8 ianuarie 2019 și din 7 februarie 2019. Nivelurile actuale ale RMO aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit sunt de 8%. Pentru rezervele în lei, nivelul a fost stabilit începând cu 24 mai 2015, iar pentru cele în valută începând cu 6 mai 2017.

OUG nr. 19/2019 pentru modificarea și completarea unor acte normative a fost publicată la data de 29 martie în Monitorul Oficial nr. 245, cele mai multe modificări făcându-le în OUG 114/2018.

Cotele taxei pe active, aplicate asupra bazei impozabile, respectiv fără numerar, creditele pentru autoritățile publice, titlurile de stat și creditele pentru programele guvernamentale (Prima Casă etc.), sunt de: 0,4% pe an, pentru bancile care deţin o cota de piaţă mai mare sau egală cu 1%; 0,2% pe an, pentru cele cu o cota de piaţă mai mică de 1%. Noile prevederi se aplică pentru taxa datorată de bănci începând cu acest an. Băncile pe pierderi nu achită noua taxa, taxa nu poate depăși profitul băncii și este deductibilă.

Pentru anul 2019, pentru fiecare bancă, rata este redusă proporțional până la 0%, dacă se ating următoarele ținte: crește creditarea cu 8%, diminuează diferența dintre dobândă la credite și cea la depozite cu 8% și această din urmă diferență este de 4 puncte procentuale. Mai exact, taxa nu se datorează și nu se declară la nivelul primului semestru în următoarele situații: dacă a îndeplinit 100% ținta de creștere a creditării; sau dacă a îndeplinit 100% ținta de diminuare a marjei de dobândă, sau dacă nivelul procentual agregat al creșterii creditării și al diminuării marjei de dobândă este cel puțin 100%.

Noul act normativ modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobândă variabilă, începând cu data de 2 mai 2019, respectiv introduce un nou indice – se aplica creditelor acordate consumatorilor după această dată, precum și refinanțării creditelor acordate consumatorilor aflate în derulate la această dată. În plus, noul act normativ prevede că această modificare poate fi aplicată și creditelor în derulare, dacă banca și clientul ajung la o înțelegere în această privință – „cu acordul părților formalizat prin act adițional la contractul de credit”.

„Pentru creditele acordate în monedă națională, dobânda va fi compusă dintr-un indice de referinţă calculat exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare la o anumită perioadă, la care creditorul poate să adauge o anumită marjă fixă pe toată perioada derulării contractului. Indicele de referință pentru credite acordate în lei cu dobânda variabilă se publică în fiecare zi lucrătoare pe website-ul Băncii Naționale a României și reprezintă rata de dobândă calculată ca medie ponderată a ratelor de dobândă cu volumele tranzacțiilor de pe piața interbancară. Indicele de referință se calculează la finalul fiecărui trimestru, ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice determinate pentru trimestrul anterior, urmând a se aplica de fiecare instituție de credit pentru trimestrul următor”, mai arată noile modificări.