BNR trage semnalul de alarmă despre miliardele de la UE pierdute de România: „Bani de care aveam nevoie ca de aer”

Cristian Popa, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR) și membru al Consiliului de Administrație, subliniază că acești bani erau extrem de necesari pentru România, comparând importanța lor cu „nevoia de aer”.

„28,5 miliarde de euro, bani de care aveam nevoie ca de aer. Aceasta este alocarea, sub formă de granturi şi împrumuturi, fonduri ce ar fi trebuit să revină României din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Raportat la PIB-ul anului 2023, înseamnă aproape 9%, altfel spus ne aflăm în primii 5 beneficiari din UE, raportat la dimensiunea economiei. Sunt bani pe care nu ne permiteam să îi ratăm”, a scris oficialul BNR într-o postare pe reţeaua LinkedIn.

Vezi și Avertisment de ultimă oră de la BNR. Sunt vizați banii românilor

Raportat la Produsul Intern Brut din anul 2023, această alocare echivalează cu aproximativ 9% din economie, plasând România în topul celor mai mari beneficiari de fonduri din Uniunea Europeană, în funcție de dimensiunea economică. Cristian Popa evidențiază valoarea simbolică și practică a acestei sume, oferind comparații elocvente: fondurile puteau acoperi construcția a 1.100 de kilometri de autostradă (echivalentul distanței dintre București și Viena), construcția a 230.000 de apartamente de dimensiuni medii în Capitală sau achiziționarea a peste un milion de autoturisme Dacia Duster. Într-un exemplu concret, Popa amintește că un spital modern dedicat copiilor, construit în București exclusiv din donații și sponsorizări, a costat 53 de milioane de euro. Cu banii din PNRR, România ar fi putut construi 500 de astfel de unități medicale.

Alte articole

Vestea dată de BNR despre banii românilor. Ce se întâmplă cu euro, dolarul și lira sterlină azi, 22 iulie 2025

Anunțul făcut de Mugur Isărescu pentru toți românii cu bani pe card și la saltea. Curs BNR 21 iulie 2025

„Un ONG condus de o echipă extrem de dedicată şi vizionară a construit în Capitală, exclusiv din donaţii şi sponsorizări, un spital cu 53 de milioane de euro. Un spital care oferă condiţii moderne şi o şansă la viaţă copiilor din România. Banii din PNRR echivalau cu nu mai puţin de 500 de spitale de acest fel”, a punctat el.

Cu toate acestea, progresul în absorbția fondurilor europene a fost lent. De la aprobarea PNRR în 2021 și până la sfârșitul lunii mai 2025, România a reușit să atragă doar 9,44 miliarde de euro (3,66 miliarde sub formă de împrumuturi și 5,78 miliarde în granturi), ceea ce reprezintă aproximativ o treime din totalul alocat. În comparație, media la nivelul Uniunii Europene privind absorbția fondurilor PNRR este de aproape 50%.

Mai grav este faptul că proiecte în valoare de peste 6,3 miliarde de euro nu vor putea fi realizate până la termenul limită din august 2026, ceea ce înseamnă pierderea definitivă a acestor finanțări. În lipsa banilor europeni, multe dintre aceste inițiative riscă să rămână blocate sau să fie realizate pe seama bugetului de stat, ducând la creșterea cheltuielilor publice și la accentuarea deficitului bugetar, complicând și mai mult procesul de consolidare fiscală deja dificil.

„Am aflat săptămâna trecută însă, din păcate, care este realitatea din teren: proiecte de peste 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi realizate de România până la termenul limită (august 2026). Asta înseamnă că nu vor mai primi finanţare prin PNRR. Mai puţine investiţii din bani europeni. Iar toate întârzierile acumulate până acum vor necesita, de aici înainte, eforturi considerabile din partea autorităţilor. Evident că în lipsa resurselor din PNRR multe proiecte rămân fie blocate/fără sursă de finanţare, fie vor trebui finanţate din bugetul de stat, deci vor creşte cheltuielile, pune presiune pe deficit şi vor îngreuna consolidarea fiscală, o consolidare ce era deja dificilă”, a transmis oficialul BNR.

În ciuda acestei situații îngrijorătoare, există și perspective optimiste. Comisia Europeană a propus recent un nou cadru financiar multianual pentru perioada 2028-2034, cu un buget total estimat la aproape 2.000 de miliarde de euro. România ar putea beneficia de 60 de miliarde de euro din această alocare, cu 10 miliarde mai mult decât în actualul cadru financiar. Chiar dacă această propunere va suferi modificări în urma negocierilor, România este deja estimată ca al șaselea cel mai mare beneficiar al acestui viitor buget european.

Totuși, accesarea acestor sume nu va fi posibilă fără reforme structurale majore. Cristian Popa avertizează că succesul viitoarelor atrageri de fonduri va depinde de numărul de reforme implementate, de respectarea jalonelor stabilite și de capacitatea de a transforma aceste resurse financiare în proiecte reale și utile pentru economie. El reamintește că Uniunea Europeană oferă oportunități, nu soluții gata făcute și că este responsabilitatea autorităților române să transforme aceste șanse în dezvoltare durabilă.

„Pentru ca miliardele de la UE să vină sunt necesare însă şi reforme. Întrebarea este câte reforme va reuşi România să implementeze, câte jaloane va îndeplini la timp şi câte miliarde vor ajunge, efectiv, în ţară, în economie şi în proiecte concrete? Europa nu este perfectă, dar poate, şi trebuie să fie îmbunătăţită. Trebuie să primim, şi primim, undiţe, nu peşte. Şi nu, nu suntem nicidecum o colonie”, a mai scris Cristian Popa pe LinkedIn.