BNR trage un semnal de alarmă: „Este greu de crezut că putem ajunge la un deficit de 7%”

Politicile băncilor din România sunt ceva mai prudente decât cele din Uniunea Europeană şi pe viitor este foarte important ca sectorul bancar să evite să intre într-o paradigmă de tip „lazy banking”, de a se baza tot timpul pe stat, a declarat, luni, la un eveniment de specialitate pe teme bancare, Matei Kubinschi, director adjunct în cadrul Direcţiei de Stabilitate Financiară din Banca Naţională a României (BNR).

Anunţul BNR pentru toţi românii cu vacanţe în euro şi credite în lei. Se întâmplă luni, 2 iunie, la ora 13.00!

„E foarte clar că politicile băncilor din România sunt ceva mai prudente decât cele din Uniunea Europeană şi au un comportament proactiv în a recunoaşte potenţialele pierderi care survin pe acest canal (…) Vedem că relaţia între stat şi bănci s-a consolidat foarte mult pe parcursul ultimilor ani. Dacă în 2007 am plecat de la un nivel de sub 5%, astăzi suntem undeva peste 30% din bilanţul băncilor, ca total active (…) Riscurile pe care şi le asumă băncile au scăzut foarte mult.

Dacă în 2008, rata generală de risc era peste 50%, în prezent este de sub 30%, deci practic vedem o scădere masivă a riscului pe care băncile îl au în portofoliile lor. Cred că pe viitor este foarte important ca sectorul bancar să evite să intre într-o paradigmă de tip „lazy banking”, ideea de a te baza tot timpul pe stat, să îţi preia el riscul, investeşti în titluri de stat, investeşti în programe cu garanţii şi să nu creditezi economia reală. Cred că e foarte important ca băncile să găsească acel optim între asumare excesivă de riscuri, să zicem, şi creditarea economiei reale, pentru că avem o o problemă destul de mare pe intermedierea financiară. E cea mai scăzută din Europa şi nu se văd semne de îmbunătăţire, ba chiar în ultimul timp chiar a scăzut”, a menţionat reprezentantul BNR, potrivit Agerpres.

Alte articole

BNR, anunţ de ultimă oră despre economiile românilor. De ce scad alarmant rezervele

O familie din București a cerut BNR să-i restituie 241 de kilograme de aur. Metalele prețioase ar fi aparținut Mișcării Legionare

Verificați telefoanele! Anunțul BNR vizează toți românii cu bani în casă sau pe card

Acesta a subliniat, totodată, că profitabilitatea sistemului bancar din România se menţine la un nivel foarte bun, cu o creştere uşoară pe indicatorul cost/venit. „Nivelul de capitalizare (al băncilor, n.r.) este datorat în parte şi politicilor prudente ale Băncii Naţionale, şi recomandările pe care Banca Naţională le face în aceste vremuri incerte de a reţine o parte din profituri pentru a putea avea rezerve în cazul materializării unui şoc. Sigur, am avut tot procesul acesta de curăţare al bilanţurilor care a ajuns la un minim şi acum vedem o creştere uşoară, naturală.

Dar dacă mă uit puţin la fondurile proprii de nivel 1, vedem, cel puţin pentru anul trecut – decembrie 2024, o scădere. În general, toate băncile s-au conformat cu recomandările noastre de a reţine 50% din profitul de anul trecut. Deci aici nu există probleme. În rest, dacă ne uităm la restul indicatorilor, profitabilitatea se menţine la un nivel foarte bun. Avem o creştere uşoară a indicatorului cost/venit. Ajunsesem la un nivel foarte bun în 2023, în zona verde chiar, de 47%, şi eram într-o poziţie mult mai bună decât sectorul bancar din Uniunea Europeană. Dacă ne uităm la valoarea de pe primul trimestru şi o analizăm, impactul va fi relativ relativ similar”, a spus Kubinschi.

„Conform datelor noastre, nu suntem într-o criză economică, nu suntem într-o criză financiară, dar lucrurile sunt într-un context dificil, mai ales la nivel internaţional. Avem o incertitudine istorică datorată crizelor geopolitice suprapuse, peste care, mai nou, în acest an, a venit şi schimbarea de paradigmă a administraţiei americane, protecţionismul comercial, care deja produce efecte directe, dar şi indirecte, mai ales prin creşterea incertitudinii politicilor (…) Banca Naţională nu face prognoze pe politica fiscală, pentru că mai întâi trebuie să vezi datele noi şi după aceea poţi să estimezi impactul. Dar ce se vede la momentul actual este că deficitul la patru luni e 2,95%, cu 0,3 puncte procentuale mai mic decât anul trecut, dar pe această traiectorie este greu de crezut că putem să atingem ţinta de 7% pe care o avem în planul bugetar structural pe termen mediu. Şi atunci e clar că este nevoie de nişte măsuri de consolidare ferme ca să consolidăm şi încrederea investitorilor în capacitatea noastră de a ne ajusta”, a explicat Kubinschi.

Potrivit specialistului BNR, o încetinire a creşterii economice este „cumva naturală”, însă este foarte important de văzut mixul de măsuri gestionat de către noul guvern.