Boala care afectează peste 4 milioane de români. Legea care permite celor afectați să-și ia concediu medical

Burnout-ul este o stare de epuizare fizică și psihică, generată de stresul cronic la locul de muncă. Potrivit unui studiu recent, aproximativ 60% dintre angajați au raportat simptome de burnout, cele mai frecvente fiind oboseala emoțională și scăderea eficienței. Într-un context mai larg, burnout-ul afectează nu doar angajații, ci și angajatorii și economia în ansamblu. Se estimează că stresul cronic la locul de muncă și burnout-ul reduc semnificativ productivitatea, ducând la creșterea absenteismului și la costuri suplimentare pentru angajatori și pentru sistemul național de asigurări sociale.

În România, un număr semnificativ de angajați, aproximativ 65%, resimt frecvent stres la locul de muncă, iar aproximativ 45% dintre aceștia spun că nu beneficiază de sprijin pentru sănătatea lor mintală din partea angajatorilor. Aceasta se traduce în pagube economice considerabile, iar țara noastră se află pe locul al doilea în Europa în ceea ce privește cazurile de burnout, după Polonia. De asemenea, românii lucrează cu 30% mai mult decât media europeană, dar productivitatea lor este de șase ori mai mică decât media Uniunii Europene.

Propunerea legislativă pentru combaterea burnout-ului

În acest context, o propunere legislativă importantă este în curs de dezbatere în Senat, care prevede recunoașterea oficială a burnout-ului ca o boală profesională, potrivit Newsweek. Proiectul de lege propune modificarea și completarea unor acte normative relevante, inclusiv Legea Securității și Sănătății în Muncă (SSM), Legea privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, și Legea privind statutul profesional al medicului de medicina muncii.

Această propunere își propune să adreseze problemele legate de burnout prin mai multe măsuri specifice:

Alte articole

Când va fi adoptată legea BURNOUT-ului în România. Se cere recunoașterea legală a epuizării fizice ca fenomen ocupațional

Concediu medical 2025. Noile modificări legislative au provocat haos în rândul angajatorilor. Firmele ar putea să plătească mai mulți bani la stat

1. Definiția clară a burnout-ului: În cadrul Legii SSM, se introduce o definiție oficială a burnout-ului ca o „stare de epuizare fizică și psihică, cauzată de stresul cronic generat de condițiile de muncă”. Această definiție este esențială pentru diagnosticarea și recunoașterea oficială a afecțiunii.

2. Diagnosticarea și tratamentul burnout-ului: „Orice medic, psiholog, inclusiv medicul de medicina muncii aflat într-o relație contractuală cu angajatorul, conform prevederilor legale, va diagnostica cazurile de epuizare profesională”, conform propunerii legislative. În plus, se stipulează că medicii vor trebui să trimită pacientul pentru stabilirea diagnosticului în unități sanitare specializate, iar în termen de 30 de zile, autoritățile vor confirma sau infirma diagnosticul de burnout.

3. Concediu medical specific pentru burnout: Angajații diagnosticați cu burnout vor beneficia de concediu medical plătit, similar concediului medical pentru accidentele de muncă. Primele trei zile vor fi acoperite de angajator, iar de la a patra zi încolo, cheltuielile vor fi suportate de sistemul de asigurări.

4. Transfer temporar și reducerea programului de lucru: „Asigurații diagnosticați cu burnout vor putea beneficia de transferul temporar într-un alt loc de muncă sau de reducerea programului de lucru, la recomandarea medicului”, măsură care va fi însoțită de indemnizații corespunzătoare pentru pierderea veniturilor.

5. Supravegherea cazurilor de burnout: Medicii de medicina muncii vor fi responsabili de diagnosticarea și supravegherea cazurilor de burnout. Aceștia vor colabora cu alți specialiști pentru a documenta și evalua cazurile de epuizare profesională.

Consecințele economice și sociale ale burnout-ului

Burnout-ul are un impact semnificativ nu doar asupra angajaților, ci și asupra angajatorilor și economiei naționale. Într-un studiu realizat de Organizația Internațională a Muncii, se arată că stresul cronic și burnout-ul reduc productivitatea, cresc absenteismul și generează costuri suplimentare pentru îngrijirea sănătății. În cazul României, aceste costuri sunt dificil de cuantificat, având în vedere că burnout-ul nu este recunoscut încă ca o problemă profesională oficială.

În plus, burnout-ul contribuie la creșterea cheltuielilor pentru servicii de sănătate, având legături cu afecțiuni precum tulburările digestive, bolile cardiovasculare și tulburările psihice grave. În cazuri extreme, epuizarea profesională poate duce la pensionarea anticipată a angajaților afectați.

Pe lângă impactul economic, burnout-ul afectează profund și viața personală a indivizilor, având un efect negativ asupra relațiilor interpersonale și asupra capacității de a se bucura de timpul liber.

Recunoașterea burnout-ului ca o problemă profesională este un pas esențial în protejarea sănătății angajaților din România. Propunerea legislativă care reglementează epuizarea profesională adresează o problemă majoră de sănătate publică, cu un impact semnificativ asupra economiei și asupra vieții personale a celor afectați. Dacă va fi adoptată, legea va reprezenta o schimbare importantă în abordarea sănătății mintale la locul de muncă și va contribui la reducerea costurilor economice și sociale asociate burnout-ului.

Citește și: Tensiunea arterială poate scădea cu doar cinci minute de exerciții fizice pe zi. Studiul cercetătorilor britanici vă poate salva sănătatea