Bogdan Aurescu, consilier prezidenţial: SUA susţin ferm flota comună la Marea Neagră

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Alte articole

Moment istoric la Marea Neagră: Președintele Nicușor Dan anunță intrarea în serviciu a corvetei „Contraamiral August Roman”, prima navă nouă după 30 de ani

O bacterie periculoasă se înmulțește rapid în Marea Neagră. Avertisment pentru turiști înainte de concedii

Bogdan Aurescu: În primul rând, este un summit foarte important. Pe de-o parte, urmăreşte să asigure o serie de elemente de continuitate faţă de summitul anterior din Marea Britanie, din septembrie 2014. În al doilea rând, este vorba de o serie de măsuri noi care consacră continuarea procesului de adaptare a Alianţei la mediul de securitate foarte complex pe care îl întâlnim şi în vecinătatea estică, şi sudică a NATO. În al treilea rând, în strânsă legătură cu aceste două obiective, am urmărit profilarea mai puternică a importanţei Mării Negre, ca regiune, pentru securitatea euro-atlantică. Am urmărit să dovedim aliaţilor faptul că suntem capabili să ne asumăm acel angajament pe care la summitul din Marea Britanie ni l-am luat: acela de a ajunge la ţinta de 2% din PIB alocat pentru Apărare, chestiune care este foarte importantă din perspectiva exemplului pe care îl dăm şi altor aliaţi. Nu sunt foarte mulţi aliaţi care ajung la acest plafon de 2%.

Un alt obiectiv se referă, fără îndoială, la sistemul de apărare antirachetă. România a jucat un rol important în dezvoltarea acestui sistem, prin intermediul operaţionalizării bazei militare de la Deveselu şi a facilităţii antirachetă de acolo. Odată cu funcţionarea deplină a facilităţii antirachetă – marcată prin ceremonia din 12 mai, la care a participat şi secretarul general NATO – intrăm într-o altă etapă de dezvoltare a sistemului antirachetă. Ceea ce urmărim la Varşovia este să obţinem declararea capabilităţii iniţiale a sistemului NATO antirachetă. Este vorba de a doua fază a dezvoltării sistemului, pentru că prima fază a fost inţiată la Chicago, la summitul din 2012, când s-a declarat capabilitatea interimară a sistemului antirachetă.

Ne bucurăm să constatăm că pe agenda summit-ului se discută despre o iniţiativă importantă, pe care România a iniţiat-o anul trecut, aceea de proiectare a stabilităţii. Anul trecut, la Antalia, în mai, ca ministru de Externe, propuneam o iniţiativă de elaborare a unei strategii NATO cu două braţe: pentru Est şi pentru Sud. Şi acest obiectiv al părţii române devine realitate, la care se adaugă şi alte aspecte pe care le-am urmărit de-a lungul timpului: cele care se referă la întărirea securităţii cibernetice. La summitul din Varşovia se va declara domeniul cibernetic ca domeniul operaţional pentru NATO. Dincolo de asta, putem vorbi şi de obiective care ţin de politica uşilor deschise pentru că Muntenegru intră în NATO, şi ca urmare a susţinerii pe care România a acordat-o. După ce a semnat protocolul de aderare, Muntenegru participă în calitate de invitat la acest summit, declară Aurescu pentru Adevarul.

Despre flota de la Marea Neagră

„Trebuie spus de la bun început că nu a existat un proiect referitor la o flotă, adică un grup naval NATO integrat care, eventual, să patruleze prin Marea Neagră şi să desfăşoare cine ştie ce activităţi provocatoare. Dimpotrivă. De la bun început, ceea ce partea română a propus – şi a fost discutat împreună cu partenerii bulgari şi partenerii turci – a fost un proiect care prevede un cadru naval pentru exerciţii si training pentru creşterea interoperabilităţii între, în primul rând, aliaţii riverani, dar şi alţi aliaţi care vin în Marea Neagră cu capacităţi navale, respectând Convenţia de la Montreux – care limitează la 21 de zile participarea navelor străine la diverse activităţi în Marea Neagră – în aşa fel încât să avem o prezenţă NATO maritimă sporită în Marea Neagră. Trebuie spus aici că acest proiect s-a bucurat de o puternică susţinere din partea aliaţilor americani.

Este un proiect care se bucură de susţinerea aliată şi care, în ciuda poziţiei exprimate printr-o serie de declaraţii contradictorii ale unor oficiali bulgari, proiectul cadrului naval în Marea Neagră continuă să fie pe agenda aliată, inclusiv pentru motivul că există deja o decizie NATO în acest sens.

Această decizie NATO a fost luată de către miniştrii Apărării la reuniunea ministerială din 13-14 iunie, o decizie care prevede că autorităţile militare NATO trebuie să prezinte, până la 30 septembrie, un pachet de măsuri privind creşterea prezenţei maritime a NATO în zona de sud a Flancului Estic. De asemenea, pot să vă spun că, în urma discuţiilor pe care le-am avut săptămâna trecută la Washington, am constatat din nou că partea americană susţine ferm acest proiect, la care se adaugă şi susţinerea altor aliaţi importanţi.

Marea Britanie, Franţa şi alţii care au participat cu capabilităţi navale în Marea Neagră. De altfel, putem constata în perioada ultimilor doi ani o creştere, o intensificare a prezenţei navale în Marea Neagră pentru astfel de exerciţii. Dar un cadru naval de cooperare pentru training şi exerciţii ar constitui un cadru instituţionalizat, integrat. Aşadar, până la 30 septembrie vom şti exact cine suţine acest proiect. Da, scopul fiind de a discuta acest pachet de măsuri la reuniunea miniştrilor Apărării NATO din octombrie. Acest aspect se va discuta, evident, la Varşovia, şi va fi menţionat, într-o formă sau alta, în declaraţia finală a summit-ului.