Momentele critice din 2025 când România a fost în prag de BLACKOUT. Dezvăluirile fostului consilier al ministrului Energiei: „A fost îngrijorare reală. A fost poate cel mai sensibil moment din ultimii ani”

În timp ce opinia publică a devenit tot mai sensibilă la scenariile privind pene de curent de amploare, experții atrag atenția că un blackout nu este un fenomen care apare din senin, ci presupune o combinație de factori tehnici și dezechilibre între producție și consum. Conform acestora, sistemul energetic național este gestionat de o echipă de profesioniști care au reușit, până acum, să evite situații de criză cu consecințe grave pentru populație și economie.

„Dacă acum 3 ani toată țara afla un cuvânt nou – “lockdown”, de câteva zile pare că ne ocupă tot timpul „blackout”-ul (adică pană de curent generalizată, pe scară largă). Ca să înțelegem dacă trebuie să ne speriem, trebuie mai întâi să înțelegem despre ce e vorba. Pe scurt, blackout-ul survine atunci când are loc un defect în sistemul energetic (pe „sârme”, în stațiile de transformare, în centrale etc.) sau când există o diferență între câtă energie este în țară și câtă se consumă”, a scris Adrian Vintilă, specialist în energie și fost consilier al ministrului Energiei Sebastian Burduja, într-o postare publică.

Potrivit acestuia, singurul blackout consemnat oficial în istoria recentă a României a avut loc în data de 10 mai 1977. Timp de cinci ore, o pană de curent masivă a afectat întreaga țară, după un scurtcircuit produs la stația Tismana din județul Gorj, care a declanșat o reacție în lanț în principalele noduri energetice – Porțile de Fier, Rovinari, Sibiu și alte zone strategice. Cauza principală identificată a fost lipsa unei comunicări eficiente cu dispecerii centrali din cadrul Dispeceratul Energetic Național.

„Vă spun în cunoștință de cauză: România are la DEN super-profesioniști, adevărații „supermani” ai sistemului energetic. Oamenii aceia muncesc în condiții de stres enorm ca să țină becul aprins în casele noastre”, a adăugat Vintilă, subliniind importanța crucială a intervențiilor rapide în situațiile limită.

Alte articole

Când a avut loc singurul blackout din istoria României și ce a însemnat: „Pagubele au fost duble faţă de cele provocate de cutremurul din 1977”

Autorităţile s-au pregătit ”pentru cel mai negru scenariu” pe durata codului roşu. Ministrul Energiei nu exclude un BLACKOUT

Expertul a explicat că lipsa producției interne suficiente nu echivalează automat cu un blackout, deoarece România poate importa energie atunci când cererea depășește producția internă.

„Revenind la subiect: deci, ca să fie blackout, trebuie să existe o defecțiune tehnică sau o diferență între cât curent avem la dispoziție și cât consumăm (fie în plus, fie în minus). Lipsa de „energie românească” produsă în țară nu înseamnă blackout, căci dacă ar fi așa, am avea blackout aproape continuu de dimineața până seara. Când nu producem suficient, importăm – dar becul nu se stinge. Nu e blackout, deci.

Citeşte şi: Unde trebuie, de fapt, montată centrala termică de apartament. Greșeli frecvente de instalare care-i afectează funcționarea

Problema ar putea apărea atunci când am produce foarte, foarte puțină energie și, chiar și cu ce importăm, nu am putea asigura consumul total al țării. Adică să existe o diferență între energia care intră în sârme și cea care se consumă. Și, în plus de asta, oamenii de la butoane să doarmă. La propriu”, mai spune expertul.

În perioada iernii trecute, autoritățile au luat în calcul scenariul cel mai grav, care presupunea decuplarea temporară a marilor consumatori industriali și a celor neesențiali, precum mall-uri, centre comerciale și clădiri de birouri, pentru a asigura stabilitatea rețelei în cazul unei crize majore.

„Niciodată nu a existat scenariul opririi energiei electrice la populație, spitale sau școli. Acestea erau considerate în „prima linie” și, chiar și în cel mai sumbru scenariu, puteau fi asigurate”, a explicat Vintilă.

Un scenariu similar a fost discutat și în perioada sărbătorilor pascale, când sistemul energetic a fost supus unui test real de reziliență. Atunci s-a pus problema decuplării temporare a unor linii de transport în zone cu producție aglomerată, pentru 2-3 ore, în mijlocul zilei, fără impact major asupra consumatorilor casnici.

„O informație care nu a apărut până acum în spațiul public: de Paște, timp de 3 zile, de sâmbătă până luni, toți oamenii din comandamentul energetic erau convocați din 2 în 2 ore în ședințe de status și s-au scris milioane de cuvinte pe grupul de WhatsApp dedicat. Da, a fost îngrijorare reală. A fost poate cel mai sensibil moment din ultimii ani, dar chiar și așa nu a existat o secundă riscul de a se „stinge lumina” total în țară”, a subliniat specialistul.

Deși România a reușit să treacă cu bine peste cele două episoade critice din acest an, experții avertizează că presiunea asupra sistemului energetic va crește în anii următori, pe fondul consumului tot mai ridicat și al nevoii de modernizare a infrastructurii. Rețelele de transport și distribuție trebuie adaptate noilor realități tehnologice și economice, în paralel cu investiții masive în capacități de producție și stocare.

Citeşte şi: Bucureştiul se aliniază la practicile occidentale de reducere a traficului şi a poluării. Proprietarii automobilelor înmatriculate în alte localităţi vor plăti o taxă de 3,5 euro pe zi pentru a circula în Capitală, la fel ca în Londra sau Paris