BOLI care se pot moşteni de la mamă la fiică

Cancerele de ovare, de sân şi de colon. În mod surprinzător, riscul de a dezvolta aceste tipuri de cancer nu este neapărat mai mare dacă mama ta s-a confruntat cu unul din ele. Riscul creşte atunci când două sau mai multe rude apropiate au avut cancer. În acest caz este foarte important screningul: pantru cancerul de sân faceţi mamografii începând cu vârsta de 40 de ani, iar pentru cancerul de colon faceţi colonoscopii la fiecare 10 ani, începând cu vârsta de 50. Pentru cancerul ovarian este recomandat testul Papa-Nicolau cel puţin o dată pe an, scrie doctorulzilei.ro.

Carii şi afecţiuni ale gingiilor. Dacă mama ta s-a confruntat cu boli ale gingiilor este posibil să moşteneşti această problemă: factorii genetici contează într-un procent de peste 45% în cazul problemelor cu dinţii. Parodontoza este într-un procent de 30% ereditară, iar tendinţa membrilor familiei către astffel de afecţiuni, face ca igiena orală să devină şi mai importantă. Periajul dinţilor de cel puţin 2 ori pe zi, folosirea aţei dentare zilnic şi controalele periodice sunt reguli esenţiale pentru a evita apariţia cariilor sau a problemelor gingiilor.

Depresia este o boala care afecteaza mintea si corpul deopotrivă, având un impact dramatic asupra vieţii celui afectat. Conform unui studiu publicat în Archives of General Psychiatry, riscul de a suferi de depresie este cu 40% mai mare în cazul celor care au unul dintre părinţi diagnosticaţi cu această tulburare. Aceasta nu înseamnă, desigur, că este absolut obligatoriu să devenim depresivi dacă o persoană din familie suferă de depresie. Altfel spus, se pare că ceea ce moştenim de fapt, nu sunt bolile în sine, ci predispozitia spre ele. Dacă avem în familie cazuri de depresie clinică, putem moşteni o tendinţă de a dezvolta boala, însa nu înseamnă că ne naştem cu depresie. Moştenirea genetică nu este decisivă, ea influenţând doar parţial declanşarea şi evoluţia unei depresii care este, în mod cert, determinată şi de alţi factori: biologici (care ţin de funcţionarea creierului şi a organismului, în general), medicali (probleme fizice şi psihice) sau cauze care au legătură cu mediul (stresul, traumele etc.).

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Osteoporoza. Dacă mama sau tatăl tău are o densitate osoasă scăzută, ai un risc aproape dublu faţă de populaţia generală de a face osteoporoză. Alţi factori care cresc vulnerabilitatea în faţa bolii oaselor fragile sunt viaţa sedentară, consumul excesiv de alcool şi tutun, carenţa de calciu şi vitamina D, tratamentele cu corticolsteroizi, menopauza precoce şi greutate corporală redusă. Pentru a scădea riscul de osteoporoză este bine să iei calciu şi vitaminaD, în fiecare zi, iar fructele şi legumele nu trebuie să lipsească din dieta ta. Cea mai bună hrană pentru un sistem osos puternic o reprezintă fructele de pădure, nucile, legumele, peştele, carnea de vită, ciupercile, fructele de mare şi mierea de albine. Aerobicul şi strechingul pot ajuta, de asemenea, la creşterea densităţii osoase.

Alte articole

Regulă nouă de la 1 iunie 2026. Şoferii pot primi înapoi taxa de autostradă dacă rămân blocaţi în ambuteiaj

Dana Rogoz, agresată în copilărie doar pentru că era Abramburica: „Mă scuipau chiar înainte de a se închide ușile de la troleu”

Bolile de inimă. Dacă mama ta a dezvoltat o boală de inimă înainte de 65 de ani (sau tatăl înainte de 50 de ani), ai un risc cu 25-50% mai mare de a te confrunta cu aceeaşi afecţiune. Doar jumătate dintre bolile cardiovasculare au cauze genetice, celelalte sunt influenţate de greutate, dietă, sedentarism. Pentru a preveni apariţia afecţiunilor cardiovasculare consumă alimente cu un continut ridicat de fibre şi nutrienţi, dar care să aibă calorii puţine, cum ar fi legumele, fructele, cerealele integrale. Consumă grăsimi de bună calitate (din peşte, migdale, nuci, seminţe de floarea-soarelui, dovleac), deoarece conţin acizi graşi omega 3 şi vitamina B.

Redu din alimentaţie aportul de grăsimi animale şi grăsimi hidrogenate. Renunţă la produsele fast-food, chipsuri, prăjituri, alcool, tutun. Fă mişcare astfel încât să menţineţi în limite scăzute colesterolul rău şi să creşteţi colesterolul bun (HDL). Încearcă să slăbeşti dacă ai probleme cu greutatea pentru că, în caz contrar, forţezi inima să pompeze prea mult sânge. Relaxează-te, încearcă să nu te superi şi nu te stresa, pe cât este posibil.

Fibromul uterin este cea mai freventă tumoră beningnă a femeilor de vârstă fertilă, de regula 3 din 4 femei dezvoltă fibroame uterine pe parcursul vieţii, dar majoritatea nu sunt conştiente de prezenţa lor, deoarece fibroamele uterine nu provoacă, de multe ori, vreun simptom. Dacă mama sau sora ta a avut fibroame uterine, ai un risc crescut de de a dezvolta şi tu. Alţi factori de risc pentru sunt rasa (femeile de culoare sunt mai susceptibile de a dezvolta fibroame uterine decât femeile din alte grupuri rasiale), hormonii (estrogen şi progesteron, doi hormoni care stimulează dezvoltarea mucoasei uterine în timpul fiecarui ciclu menstrual şi pregătirea sarcinii, par să determine şi să promoveze creşterea de fibroame).

Citeşte şi Ce boli poţi avea în funcţie de luna naşterii