Bolile cardiovasculare, un pericol major. Conf. dr. Horaţiu Moldovan: Ateroscleroza, boala cea mai frecventă

17 milioane de oameni mor anual din cauza bolilor cardiovasculare. La fiecare două secunde survine un deces ca rezultat al bolilor cardiovasculare, un atac de cord la fiecare cinci secunde şi un atac cerebral la fiecare şase secunde. Numărul total de decese cauzate de bolile cardiovasculare se estimează să ajungă la aproximativ 25 milioane până în 2020.

Conf. dr. Horațiu Moldovan, şeful Secţiei de Chirurgie Cardiovasculară a Institutului de urgenţa pentru Boli Cardiovasculare „Prof. dr. C.C. Iliescu’, a explicat, pentru RomaniaTV.net, care sunt cauzele şi semnele că ceva nu este în regulă în sistemul inimii şi vaselor.

„Boala cea mai frecventă de care suferă lumea civilizată, în etapa actuală de dezvoltare, este fără îndoială ateroscleroza. Ateroscleroza este o boală de metabolism care apare din cauza factorilor genetici sau din cauza factorilor de mediu (stresul, fumatul, obezitate, diabetul). Această boală produce înfundarea cu ateroame, cristale de colesterol, grăsimi a arterelor coronare, arterele care vascularizează muşchiul cardiac. Într-o primă fază, aceste înfundări ale vaselor inimii produc o durere caracteristică în piept numită angină pectorală. Lumea o recunoaşte ca fiind o gheară în mijlocul sternului care iradiază în umeri, braţe, cu caracter angoasant şi cu intensitate variabilă”, a explicat Conf. dr. Horațiu Moldovan.

Specialistul a precizat că în acest moment, infarctul acut de miocard este entitatea clinică cea mai severă, forma cea mai complexă de cardiopatie ischemică care pune viaţa în pericol. Prevenţia infarctului de miocard are la bază intervenţia chirurgicală de dublare a arterelor bolnave cu bypassuri aorto-coronariane.

Alte articole

Iubitul și tatăl Mădălinei au plecat să muncească în străinătate să strangă bani pentru tratamentul tinerei. O boală cruntă îi amenință viața: „Mă simt din ce în ce mai rău”

Bypassul aorto-coronarian este intervenţia cea mai comună astăzi la nivel mondial. Deşi este foarte complexă, frecvenţa ei depăşeşte cu mult toate celelalte intervenţii chirurgicale din medicină.

Citeşte şi:  Conf. dr. Horaţiu Moldovan: Chirurgia cardiacă dispare. Ce poate fi mai primitiv decât să coşi arterele cu aţă

Conf. dr. Horațiu Moldovan a explicat care sunt riscurile şi şansele de supravieţuire în cazul unei intervenţii pe cord deschis.

Ce se întâmplă cu un pacient care are nevoie de intervenţie pe cord?

În primul rand pacientul trebuie evaluat din punct de vedere cardiologic. Etapa de diagnostic este prima etapa. Este rolul medicului cardiolog de a stabili diagnosticul pentru că el este cel care alege soluţia terapeutică optimă. Când un pacient are probleme cardiace se poate merge pe tratamentul cu pastile, se poate face cardiologie intervenţionala sau se decide chirurgia cardiacă.

Pentru a afla cât este de gravă boala, arterele inimii sunt vizualizate printr-o coronarografie. Se pătrunde cu un cateter până în aceste artere, se injectează o substanţă în ele, se filmează în radiaţie X şi se inventariază leziunile. Ele pot fi desfundate, dilatate si se pot implanta stenturi (dispozitive medicale mici care se introduc prin arterele periferice femurale de la picioare sau de la mâini până în coronare unde se dilată şi rezolvă leziunile fără a face o intervenţie chirurgicala. Aceasta este o modalitate foarte răspândita şi de foarte mare succes.

Ultima soluţie terapeutică reprezintă chirurgia cardiacă. Este cea mai invazivă metodă. Pacientul trebuie adormit în anestezie generală, este deschis toracele şi inima este oprită în jur de o ora-două.

Momentul critic nu este repornirea inimii asa cum se crede. Inima are un automatism propriu. Problema este s-o opreşti. Pentru a putea face asta i se injectează în arterele ei un medicament, o substanţă, care o opreşte ca să poţi lucra pe ea. Simpla realimentare cu sânge a vaselor inimii o pune în condiţia de a porni spontan. Punctul delicat al unei operaţii nu este pornirea, cât punerea ei în sarcină. Inimii îi ia zeci de minute să se readapteze.

Care sunt riscurile acestor intervenţii?

Riscul global al intervenţiilor chirurgicale cardiace programate, cu pacientul pregătit, este de 2%. Acesta este riscul de a pierde pacientul. Şansele de reuşită sunt astfel de 98%. Dacă vorbim despre operaţiile de urgenţă unde este vorba de intervenţii complexe această rată de succes poate scădea până la 85%.

Putem preveni problemele cardiace?

Sigur că da. Bolile reumatice ale inimii sunt pe cale de dispariţie prin prevenţia reumatismului articular acut care este o infecţie ce ţine de mediile sociale defavorizate economice, primitive din zonele de sărăcie. Putem preveni bolile degenerative, bolile secolului XX- XXI prin modificarea modului de viaţă, prin controlul diabetului, controlul factorilor de risc, hipertensiune arterială, renunţarea la fumat. Programele de prevenţie şi-au dovedit eficienţa în ultimii 40 de ani.

Dr. HORATIU MOLDOVAN a făcut parte din grupul celor care au introdus chirurgia coronariană în Clinica de la Spitalul Fundeni din Bucuresti şi din ţară, după mai multe stagii de specializare în clinici cu experienţă din Europa de Vest şi SUA. O preocupare deosebita a avut în domeniul chirurgiei vasculare majore şi anume în chirurgia disecţiei acute de aorta şi chirurgia anevrismelor aortei toracice, realizând practic primele operaţii de acest fel în ţara noastră şi constituind una din expeienţele cele mai importante în acest domeniu. Un alt domeniu de o complexitate deosebită abordat a fost asistenţa circulatorie mecanică.

Citeşte şi: Conf. dr. Horaţiu Moldovan, doctorul inimilor din Fundeni: Este greu să pătrunzi acest sistem profund mafiot

Doctorul Moldovan a participat la primele implantări de balon de contrapulsatie intraaortica precum şi la primele implantari de cord artificial din tara noastra.

Experienţa chirurgicală depăseşte 4.000 de interventii chirurgicale pe cord deschis si 1500 de interventii vasculare efectuate ca prim operator. De asemenea, de-a lungul carierei, a participat la peste 10.000 de operaţii pe cord.