Bolile reumatice pot fi răspunsul unui sistem imun destabilizat

Chiar dacă în mod normal organismul nu declanșează un răspuns imun și celulele sunt protejate de agresiunea anticorpilor, în termeni medicali fiind cunoscută sub denumirea de toleranță imună, în anumite situații organismul nu poate să recunoască celulele ca fiind proprii și mobilizează autoanticorpii să le distrugă.

Cum funcționează autoanticorpii

Apariția lor poate fi declanșată atât de structurile proprii ale organismului cât și de factori străini precum sunt infecțiile.

În cazul în care o infecție s-a instalat în organism, autoanticorpii se sesizează și încep să lupte pentru a o elimina și a nu-i permite să se extindă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Însă există și cazuri în care se pot ataca și celulele bune și cel mai bun exemplu  este lupusul eritomatos sistemic unde după expunerea la razele ultraviolete sau după dezvoltarea anumitor infecți se va produce o distrugere mai rapidă a celulelor, iar fragmente din celulele moarte pot stimula ulterior aparatul imun și rezultă noi autoanticorpi.

Alte articole

Ce să mănânci pentru a ameliora reumatismul. Alimentele care îți agravează durerile de articulații

Ce presupune tratamentul afecțiunilor autoimune

Practic, tratamentul urmărește să corecteze inflamația declanșată de autoanticorpi și de suprimarea producerii de anticorpi noi.

Astfel că se administrează antiinflamatoare pentru a se elimina autoanticorpii, dar și imunosupresoare. Ideea de bază este aceea de a stagna producerea de autoanticcorpi și a lăsa doar anticorpii să funcționeze să apere organismul.

Din păcate una dintre substanțele ce se adminsitrează în astfel de situații este cortizolul care adesea are efecte nedorite cum ar fi riscul crescut de infecții, osteoporoză, cataractă, dacă este folosit pe un termen foarte lung sau este administrat în doze foarte mari.

Boli autoimune

O mare parte din bolile inflamatoare reumatice sunt considerate ca fiind boli autoimune și aici amintim: poliartrita reumatoidă, spondiloartrite, lupus eritematos sistemic, sclerodermie, polimiozita sau boala mixtă a țesut conjunctiv.  De asemeni trebuie luate în calcul și bolile inflamatoare intestinale, bolile hematologice și neurologice cum este scleroza multiplă în plăci.

Durerile reumatismale nu au legătură cu vremea

„Boli reumatismale inflamatorii au adesea o evoluție cronică, fiind practic răspunsul unui sistem imun destabilizat. Reumatismele inflamatorii în general sunt legate de încărcătura noastră genetică și foarte mult de infecțiile netratate la timp sau tratate necorespunzător. Aceste infecții lente persistă în corp. Organismul răspunde acestei agresiuni prin inflamațiile care se manifestă la nivelul întregului, astfel aparând boala reumatismală inflamatorie”, a declarat Prof. dr. Rodica Chiriac, șefa Clincii de Reumatologie din cadrul Spitalului de Recuperare Iași

Spondilartrita anchilozantă

Printre cele mai frecvente boli reumatismale inflamatorii amintim poliartrita reumatoidă, artrita reactiva sau spondilartriza anchilozantă. Durerea inflamatorie apare în a doua parte a nopții, perturbând somnul spre dimineață.

Durerea inflamatorie nu este influențată de vreme de afară, ea este destul de chinuitoare, se poate asemăna cu durerea de măsea și cedează doar la administrarea de antiinflamatoare.

Polimiozita, inflamații ale mușchilor

Și mușchii pot fi afectați de procesele inflamatorii, cel mai bun exemplu fiind poliomiozita unde mușchiul poate fi afectat de anumite infecții parazitare.

Mialgiile(durerile musculare) acre pot să apară sunt destul de puternice și se lovesc adesea și d eo scădere a forței musculare. Cei ami afecțati mușchi fiind cei ai coapselor și ai umerilor

Află cât de benefice sunt băile din plante pentru reumatism AICI