Bolojan a făcut o românească: A înghețat salariile pentru a aduce bani la buget, dar firmele concediază pe bandă. Expert: „Viziunea economică este una extrem de primitivă”

Datele Institutului Național de Statistică arată că, în ultimul trimestru din 2025, populația activă a României a ajuns la 8,165 milioane de persoane. Dintre acestea, 7,651 milioane aveau un loc de muncă, în timp ce aproximativ 514.000 erau șomeri.

Rata șomajului a urcat la 6,3%, în creștere cu 0,3 puncte procentuale față de trimestrul precedent, în ciuda semnalelor transmise de Guvern la final de an privind înghețarea salariului minim.

Cei mai afectați rămân tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani, unde rata șomajului a urcat la 29,4%. În același timp, gradul de ocupare pentru persoanele între 20 și 64 de ani a coborât la 68,5%, sub nivelul din trimestrul anterior.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Pentru intervalul de vârstă 15 – 64 de ani, rata de ocupare s-a situat la 62,6%, marcând o scădere de 0,8 puncte procentuale. Diferențele sunt vizibile și între mediile de rezidență: în rural, șomajul a atins 10,5%, mult peste nivelul din urban, de doar 2,9%, în timp ce pe sexe nu s-au înregistrat variații.

Alte articole

Ești bugetar? Iată în ce condiții poți primi o majorare salarială de 40 la sută

Cupa Mondială 2026. Top 10 cel mai bine plătiți antrenori. Gică Hagi e mic copil pe lângă ”premianții” competiției

Șefan Guga, sociolog, cercetător și expert în domeniul relațiilor de muncă și al dialogului social, în cadrul Syndex România, a analizat impactul politicilor salariale asupra veniturilor angajaților, în contextul economic actual.

Astfel, cel mai mare risc de a produce efecte negative asupra economiei o reprezintă austeritatea promovată de Guvern. Guga afirmă că, deși politicile economice recent nu au avut ca obiectiv diminuarea salariilor, anumite măsuri conexe au generat, în mod direct, o scădere a acestora.

În opinia sa, înghețarea salariului minim nu îi afectează doar pe cei plătiți la acest nivel, ci frânează întreaga structură salarială. Fără presiunea de creștere de la baza piramidei, angajatorii nu mai sunt determinați să majoreze nici veniturile peste minim, pentru a păstra diferențele ierarhice sau pentru a compensa efectele inflației asupra puterii de cumpărare.

„Deși politicile nu au vizat în mod direct scăderea veniturilor, reducerea sporurilor a condus indirect la acest efect. Măsura principală a fost înghețarea salariului minim, pornind de la premisa că astfel șomajul nu va crește, iar companiile nu se vor reloca în afara țării. În realitate, însă, această decizie face ca nici angajații cu salarii mai mari decât cel minim să nu beneficieze de creșteri anul acesta.

Cât timp salariul minim rămâne neschimbat, companiile nu sunt presate să își ajusteze salariile în funcție de inflație. Așadar, nu este vorba doar de bugetari – niciun angajat nu va primi o majorare până în vară, iar după această perioadă, creșterea va acoperi doar aproximativ jumătate din inflația înregistrată anul trecut”, a explicat cercetătorul, pentru Ziare.com.

Citește și: Preț carburanți 18 martie 2026. Benzina și motorina au ajuns la prețuri istorice după izbucnirea războiului din Iran

Creșterea șomajului ca efect al înghețării salariului minim

Guga critică viziunea economică a actualei guvernări, spunând că este depășită în raport cu practicile din statele occidentale. El dă exemplu ideea clasică potrivit căreia majorarea salariului minim ar duce la concedieri sau la relocarea companiilor în țări cu forță de muncă mai ieftină.

Acest argument este frecvent invocat în dezbaterile publice de către reprezentanții mediului de afaceri și de unii decidenți politici pentru a justifica măsuri de înghețare sau de limitare a creșterii veniturilor salariale.

„Viziunea economică a lui Bolojan este una extrem de primitivă, care a eșuat deja în Occident. Ni se spune că, dacă salariul minim crește, firmele vor pleca sau vor concedia. Există însă și o perspectivă economică alternativă: dacă îngheți salariile, reduci puterea de cumpărare, oamenii își vor diminua cheltuielile, iar companiile vor ajunge inevitabil să concedieze din cauza scăderii cererii.

Prin urmare, viziunea adoptată de Guvern este cea care riscă să producă cele mai multe efecte negative. Firmele pot intra în faliment sau pot părăsi țara tocmai pentru că populația nu mai are bani să cheltuie”, a mai relatat acesta.

Citește și: Horoscop 19 martie 2026. Luna Nouă în Peşti aduce un moment de cotitură. 3 zodii vor simţi cel mai puternic schimbarea