„Sunt dator cu o informare legată de deplasarea la Bruxelles. Am avut trei întâlniri. Două cu comisari europeni, cu vicepreședinta Comisiei Roxana Mânzatu și una cu europarlamentarii români. Cu europarlamentarii am discutat despre principalele probleme pe care le avem și colaborarea pe care o vom putea vea în perioada următoarea. Am discutat subiecte de buget și de fonduri europene din PNRR. Am convenit un deficit cu care România cu care să închidă anul de 8,4% din PIB, adică aproximativ 159 miliarde lei. Efectele pachetelor să fie de 0,6-0,7% din PIB. Anul viitor efectele ar fi de peste 2,5% din PIB. Dacă respectăm ținta de deficit, anul viitor ne putem apropia de o țină de deficit de 6% din PIB.
Principala influență a rectificării de buget este creșterea costului legat de dobânzi. Bugetul pe anul acesta prevede o pondere importantă a investițiilor de 149 miliarde lei. Am discutat toate detaliile legate de programul SAFE pentru ca până jumătatea lunii octombrie să avem o primă listă de propuneri a României, ca la jumătatea lunii noiembrie să fie avizate în CSAT și la final lunii noiembrie lista să fie depusă la Comisie.
Sunt trei efecte majore ale acestui credit pe componenta de apărarea, pe cea de deficit și pe cea de infrastructură de transport. Cele mai importante proiecte pe infrastructura sunt capetele autostrăzilor din Moldova: Pașcani – Suceava – Siret și Pașcani – Iași – Ungheni. Sper ca aceste două proiecte importante să rămână în acest program SAFE.
Mai avem de cheltuit anul acesta si anul viitor peste 10 miliarde de euro si concentrarea este sa obtinem acesti bani pentru apărare. Comisia a aprobat un credit suplimentar de 16,6 miliarde de euro din Programul SAFE, din care peste 4 miliarde sunt pe componenta de transporturi. Pana la jumatatea lunii octombrie trebuie sa avem po lista cu propuneri care sa faca parte din programul Romaniei pentru SAFE, astfel incat la finalul lunii noiembrie lista de componente sa fie depusa la Comisie. Sunt trei componente majore. Romania s-a angajat sa nu scada cheltuielile pe aparare sub 2,5% din PIB, din care 1% pe achizitii militare.
A doua componenta este cea a deficitului. Acesta este un credit, dar fata de dobanzile la care se impriumuta azi, are dobanzi de 4 ori mai mici, iar durata creditului este de 40 de ani. Asta inseamna dobanzi mai mici si o predictibilitate.
Al treilea element este cel de transporturi. Cele mai importante proiecte sunt capetele de autostrada din Moldova, care sa lege judetele din nord de Capitala si Rep Moldova de Autostrada Moldovei. Fara finantarea prin programul SAFE nu am fi putut incepe lucrarile in urmatorii doi ani. Romania va transfera cateva sute de milioane de euro catre spitale, astfel incat spitalele care nu mai au finantare pentru a fi terminate, sa poata sa inceapa constructia, putend fi finalizate lucrarile in a doua jumatate a anului viitor”, a declarat Ilie Bolojan.
Declarațiile lui Bolojan vin după ce judecătorii Curții Constituționale (CCR) au respins contestațiile AUR, POT și S.O.S. împotriva legii privind reorganizarea ANCOM, ANRE și ASF. Totodată, CCR a amânat pentru 8 octombrie decizia privind celelalte patru legi adoptate de guvern prin asumarea răspunderii, inclusiv cea care modifică sistemul de pensii ale magistraților.
Prim-ministrul a dat de înțeles cu mai multe ocazii că dacă legea privind modificările aduse la pensiile magistraților pică la CCR, atunci va demisiona, spunând că Guvernul pe care îl conduce nu va mai avea legitimitatea de a impune și alte reforme.
Premierul a avut, luni, 22 septembrie, o întrevedere cu comisarul european pentru Economie şi Productivitate, Valdis Dombrovskis, pe tema situației macroeconomice și fiscale a României.
„Schimb foarte bun de opinii cu comisarul Valdis Dombrovskis cu privire la situația macroeconomică și fiscală a României. Vom continua să lucrăm la reformele necesare pentru consolidarea stabilității și asigurarea sustenabilității finanțelor publice. Vom rămâne în strânsă legătură”, a precizat Bolojan pe contul său de X după întâlnirea cu Dombrovskis.
La Bruxelles, premierul a avut programate și întrevederi cu comisarul european pentru Apărare şi Spaţiu, Andrius Kubilius, şi cu Roxana Mânzatu, vicepreşedinta executivă a Comisiei Europene, comisar european pentru Drepturi sociale şi competenţe, locuri de muncă de calitate şi pregătire.