Premierul Ilie Bolojan coninuă măsurile de austeritate. Astfel, în anul 2026, aceste servicii publice autonome nu acordă angajaților proprii bilete de valoare, cu excepția tichetelor de creșă reglementate de Legea nr. 165/2018, și nu acordă sau plătesc premii, prime, bonusuri, spor de muncă în condiții de teren și nici plata orelor suplimentare, relevă actul analizat de Profit.ro.
Totodată, drepturile de hrană se mențin la nivelul acordat în luna decembrie 2025. De asemenea, Guvernul a stabilit că, în anul 2026, salariile angajaților Societății Române de Radiodifuziune și ai Societății Române de Televiziune nu se compensează și nu se indexează cu indicele de creștere a prețurilor de consum și nici cu rata medie anuală a inflației.
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu, este membru al Consiliului de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune (SRR), poziție pentru care, având în vedere că are și rang de secretar de stat la Guvern, a primit derogare din partea premierul Bolojan.
Plenul comun al celor două Camere ale Parlamentului a votat, în noiembrie noile Consilii de Administrație ale SRTV și SRR. AUR a anunțat că nu participă la vot și a părăsit sala de plen.
Membrii titulari ai CA-ului Televiziunii Publice sunt: Loredana Corchiș, Nicoleta Amalia Matei și Stelian Bărăgan din partea PSD, Radu Carp și Cristina Ancuța Pocora, din partea PNL, Catrinel Trofin, din partea USR, Monica Simona Ghiurco, din partea AUR, Anderco Aliz Timea, din partea UDMR și Cristina Narcisa Manciu, din partea președintelui României, Ana Adriana Săftoiu din partea Guvernului, din partea angajaților SRTV, Emanuel Sorin Torică și Cristian Godinac și din partea minorităților Borislav Velimirovici.
Noul Consiliu de Administrație al Radioului Public îi cuprinde pe următorii titulari: Ruxandra Ileana Săraru și Radu-Bogdan Herjeu și Alexandru – Ioan Șerbănescu, din partea PSD, Maria Muntean din partea AUR, Vlad Mircea Pufu, din partea PNL, Robert Cristian Schwartz și Alexandra Coliban din partea USR, Annamária Bodoczi din partea UDMR, Dragoș – Gabriel Pătlăgeanu din partea Administrației Preziențiale, Nadina – Ioana Dogioiu din partea Guvernului, Marius – Dorian Tănase și Nicoleta – Viorica Balaci din partea angajaților SRR și Roxana Georgeta Gheorghe din partea minorităților.
Guvernul a aprobat ordonanţa privind reorganizarea Ministerului Agriculturii. Se desfiinţează 216 funcţii
Guvernul Bolojan a aprobat marţi ordonanţa privind reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi a structurilor din subordinea acestuia, care prevede, printre altele, desfiinţarea a aproximativ 216 funcţii de conducere, a anunţat instituţia, printr-un comunicat.
„Reorganizarea nu este un exerciţiu administrativ intern, ci o măsură orientată direct către beneficiarii finali ai politicilor agricole – fermierii. Prin actul normativ adoptat astăzi sunt prevăzute următoarele măsuri principale: reducerea numărului ordonatorilor de credite cu 73, de la 166 în prezent, ceea ce va permite o coordonare mai eficientă a instituţiilor din subordinea MADR; desfiinţarea a aproximativ 216 funcţii de conducere, cu scopul diminuării nivelurilor ierarhice şi al simplificării circuitului decizional”, se arată în comunicatul MADR.
Potrivit documentului citat, reorganizarea va conduce la reducerea birocraţiei şi a suprapunerilor instituţionale, simplificarea traseului documentelor, scurtarea termenelor de soluţionare a cererilor şi dosarelor fermierilor şi eficientizarea activităţii structurilor din teritoriu.
Ca urmare a acestei reorganizări, cheltuielile cu salariile vor scădea cu cel puţin 10% la nivelul structurilor reorganizate.
„Totodată, se menţine un principiu esenţial: Ministerul Agriculturii este în primul rând un minister al plăţilor către fermieri. Cheltuielile de personal reprezintă în prezent doar 6,8% din bugetul MADR, diferenţa fiind direcţionată către plăţi directe, programe de sprijin şi investiţii în agricultură şi industria alimentară. Reorganizarea vizează eliminarea paralelismelor instituţionale şi a procedurilor excesive care încetinesc procesul decizional şi afectează relaţia cu fermierii. Noua structură administrativă va permite o mai bună coordonare a politicilor agricole şi o abordare unitară la nivel naţional”, se mai arată în comunicat.