Ședință tensionată a coaliției. Bolojan insistă să taie 10% din posturi. PSD şi UDMR se opun

UPDATE: Acord în coaliţie. PSD cedează trei prefecturi pentru USR, printre care şi Capitala. USR va avea 13 secretari de stat, mai mulţi decât ponderea politică – surse

Coaliţia de guvernare a ajuns la un acord pe împărţirea prefecturilor, PSD urmând să cedeze trei prefecturi pentru USR, printre care şi Capitala, afirmă surse politice. USR ar fi trebuit să numească 9 prefecţi, conform algoritmului din coaliţia din guvernare. Însă Dominic Fritz şi Sorin Grindeanu au ajuns la un acord: USR să primească mai puţine prefecturi, dar mai multe posturi de secretar de stat. Astfel, înainte de Congres, Sorin Grindeanu şi-a păstrat prefecţii în judeţele conduse de social-democraţi. Iar USR îşi consolidează puterea acolo unde are primari (Timişoara şi Bacău) plus principalul bazin electoral – Bucureşti. În plus, USR va avea 13 secretari de stat în ministere cu greutate, printre care: Justiţie, Finanţe, Fonduri Europene, Sănătate sau Muncă.

Coaliţia de guvernare a ajuns la un acord pe împărţirea prefecturilor. Conform algoritmului politic, PSD şi PNL ar fi trebuit să cedeze 9 funcţii de prefect pentru USR. Cele două partide şi-au împărţit prefecţii încă din 2021, când au început să guverneze împreună. Iar UDMR, în decembrie 2024, a intrat la guvernare cu această condiţie: să poată numi prefecţi în patru judeţe dominate de comunitatea maghiară: Harghita, Covasna, Mureş şi Satu Mare.

În urma negocierilor, liderul PSD Sorin Grindeanu şi preşedintele USR Dominic Fritz au ajuns la un compromis: PSD să rămână cu mai mulţi prefecţi, iar USR să primească la schimb mai multe posturi de secretar de stat. Astfel, PSD a cedat în final trei prefecturi: Bacău, Timiş şi Bucureşti. Bacăul este condus de primarul USR Lucian Stanciu Viziteu, în timp ce primarul Timişoarei e chiar preşedintele partidului Dominic Fritz. De altfel, cei doi sunt singurii primari de reşedinţă de judeţ pe care îi are USR. În plus, partidul a mai obţinut şi prefectura Capitalei, deţinută în acest moment de Mugur Toader, fost primar al Sectorului 2. Toader este fratele Rodicăi Nassar, aflată la al şaselea mandat de parlamentar PSD. De asemenea, USR a primit şi prefectura Botoşani, judeţ condus de liberalul Valeriu Iftime, unul dintre apropiaţii premierului Ilie Bolojan. În concluzie, USR va conduce patru prefecturi în loc de nouă, cât i s-ar fi cuvenit.

Alte articole

Claudiu Manda atac în tandem cu Lia Olguţa Vasilescu la adresa lui Bolojan: “Dictatorul de la Oradea se agaţă de scaun. L-am ascultat destul pe omul de porțelan”

CUTIA NEAGRĂ dezvăluie REŢEAUA BOLOJAN – Averile ascunse din umbra premierului

În schimb, USR va avea 13 secretari de stat, mai mult decât ponderea din coaliţie. Astfel, partidul condus de Dominic Fritz va avea câte un secretar de stat la Justiţie şi Finanţe, ministere care avizează orice proiect de lege sau de hotărâre care ajunge pe masa Guvernului. Tot câte un secretar de stat va trimite la Sănătate, Dezvoltare şi Muncă şi Fonduri Europene. De asemenea, USR va numi doi secretari de stat la Mediu şi trei la Ministerul Economiei, care mai cuprinde Digitalizare, Antreprenoriat şi Turism. Ministerul Economiei este condus de Radu Miruţă, membru USR.

În acest moment, USR mai numără un sectar de stat la Transporturi: Horaţiu Cosma, unul dintre apropiaţii lui Cătălin Drulă. Plus Cristian Seidler, purtătorul de cuvânt al partidului, care ocupă şi funcţia de secretar de stat la cabinetul vicepremierului Ionuţ Moşteanu. În total, 13 secretari de stat.

Liderii coaliției de guvernare s-au reunit miercuri dimineață la Palatul Victoria. Premierul Ilie Bolojan insistă să taie 10% din posturi ocupate în primării şi în Consilii Judeţene, în timp ce PSD şi UDMR se opun. În schimb, cele două partide au propus o reducere de 10% a cheltuielilor, soluţie care evită disponibilizarea angajaţilor. De la ora 14.00, liberalii se reunesc într-o şedinţă a Biroul Permanent pentru a valida deciziile din coaliţie. Mai mulţi primari PNL au contestat în interiorul partidului propunerea premierului Ilie Bolojan de a reduce numărul angajaţilor cu 10%, susţin surse politice.

În cadrul întâlnirilor se va discuta despre plafonarea cheltuielilor de salarii plătite din sume de echilibrare provenite de la bugetul de stat, în locul unei reduceri efective cu 10% a posturilor ocupate, respectiv circa 13.000 de angajați.

De asemenea, se va discuta și despre administrația locală și autofinanțarea cheltuielilor cu salariile. Radu Burnete, consilier al președintelui României, Nicușor Dan, pe probleme economice și sociale acuză clasa politică și administrația că refuză să țină pasul cu vremurile. În opinia sa, România este „blocată într-un model administrativ și economic care și-a atins limitele”. Burnete este de părere că ”nu avem nevoie de atâtea județe și localități și straturi administrative într-o lume în care tehnologia a schimbat radical lucrurile”.

Pe agenda coaliției figurează și majorarea cotei de TVA în industria HORECA din ianuarie 2026, solicitată de Comisia Europeană, dar și reducerea numărului de angajați. PSD vrea o reducere graduală cu 25% a numărului de angajați din primării și consilii județene în patru ani, spre deosebire de planul lui Bolojan, care a cerut o reducere rapidă de la 1 ianuarie 2026 cu 10% sau 15% a angajaților din local.

”Deficitul între venituri și cheltuieli e de 30 de miliarde pe an. Bani pe care îi împrumutăm, iar costul împrumuturilor crește. Doar anul acesta vom plăti dobânzi de 11 miliarde de euro. Asta înseamnă costul Autostrăzii Moldovei A7. Ca să ieșim din această fundătură trebuie să corectăm lucrurile. Asemenea diferențe au fost corectate de toate țările care au fost în această situație. Au crescut veniturile la buget – România avea printre cele mai mici impozite pe anumite componente.

Citește și: Ilie Bolojan, despre măriri de taxe, concedieri, criză, burse și CASS: „Nu mai avem aceleași sume de bani” INTERVIU TEXT

A doua direcție e să scădem cheltuielile și trebuie să lucrăm pe blocuri mari, cum e în administrația locală. Dacă vrem să echilibrăm puțin lucrurile trebuie să ne reducem cheltuielile. În pachetul 2 de măsuri era și reforma administrației locale. Am lansat foarte multe investiții, dar nu mai avem finanțare pentru a le continua, de aceea am crescut impozitul pe proprietate. Dar eu nu sunt de acord să creștem taxele și să ducem banii în gaura neagră a administrației locale.

Când am văzut că soluția propusă doar zgâria puțin administrația locală, am această responsabilitate față de români. Aceasta a fost condiția: dacă am pus reforma în programul de guvernare, atunci hai să o facem”, a spus Ilie Bolojan, la Antena 3.

Iniţial, Ministerul Dezvoltării, condus de Cseke Attila, a propus o reducere cu 25% a grilei din administraţia locală, însă reforma viza doar posturile vacante.

”Era un fake în realitate, adică efectele de reducere erau aproape nule”, a reacţionat premierul Ilie Bolojan.

Practic, statul nu ar fi făcut nicio economie, din moment ce posturile oricum nu erau ocupate, ci figurau doar pe hârtie. În replică, Ilie Bolojan a cerut ca numărul posturilor ocupate să fie redus cu 10%, astfel încât statul să reducă cheluielile cu administraţia publică locală. Asta înseamnă 13.000 de angajaţi concediaţi din primării şi consilii judeţene.