Ilie Bolojan, despre măriri de taxe, concedieri, criză, burse și CASS: „Nu mai avem aceleași sume de bani” INTERVIU TEXT

Ilie Bolojan a oferit un interviu în emisiunea „Sinteza zilei”, prezentată de Mihai Gâdea la Antena 3 CNN, unde a primit întrebări din partea jurnaliștilor, dar și din partea românilor din regiunile țării.

Ilie Bolojan a răspuns temerilor tuturor, abordând o eventuală demisie, necesitatea reducerii cheltuielilor prin concedieri, motivul pentru care au fost tăiate bursele și a fost impus CASS mai multor categorii de români, dar și despre politica externă față de UE și Administrația Trump.

Ilie Bolojan este cu demisia pe masă?

CĂLIN GEORGESCU TRIMIS ÎN JUDECATĂ. CUM AM PUTEA NUMI ACEASTĂ PERIOADĂ?

Ilie Bolojan: Este o perioadă dificilă în plan intern datorită crizei bugetare, într-un context internațional instabil destul de complicat. În momentul de față avem o stabilitate politică, lucru care este certificat de votul în Parlament atât pe moțiunea de cenzură, dar și pe moțiunea simplă pe care senatul a respins-o vizavi de ministrul educației. Asta nu înseamnă că lucrurile se derulează la fel de ușor, dar astăzi putem spune că România are o stabilitate politică și că trebuie să facem ceea ce ține de noi pentru a o menține, ea fiind o condiție pentru a menține o percepție de încredere și a genera predictibilitate, stabilitate pentru mediul de afaceri și a reda încrederea românilor în guvernare.

Alte articole

Premierul Bolojan, despre taxe şi impozite: „Dacă scad cheltuielile, nu va fi nevoie de majorări”

Ilie Bolojan recunoaşte că a trecut peste Nicuşor Dan la majorarea TVA: „Mi-am asumat această responsabilitate”

SUNTEȚI CU DEMISIA PE MASĂ?

Ilie Bolojan: Ca să vă răspund, trebuie să-mi permiteți să fac un tablou cât se poate de corect al situației noastre. Așa cum am mai spus, diferența pe care românia o are între cheltuielile pe care le face și veniturile pe care le încasează este de aproximativ 30 de miliarde de euro. Față de 130 de miliarde, noi cheltuim 30 de miliarde în plus. Ca să cheltuim acești bani, trebuie să îi împrumutăm. Împrumuturile sunt tot mai mari și costurile acestora sunt tot mai mari. România va plăti până la finalul anului dobânzi în valoare de 11 miliarde de euro, cât Autostrada Moldovei.

Anul acesta, doar din dobânzi a plecat Autostrada Moldovei. În termeni de lucrări mai mici, înseamnă că tot programul Anghel Saligny, contractele au fost de 55 de miliarde de lei, deci 11 miliarde de euro. În fiecare an, din cauza acestor dobânzi, românii nu văd Autostrada Moldovei și nici lucrări în fiecare localitate. Nu mai putem merge în felul acesta.

Ca să corectezi asemenea diferențe, pentru că altfel ajungem într-o fundătură în care dacă astăzi plătim pensii și salarii, orice guvern vine, orice premier vine, dacă nu corectează lucrurile, nu le va mai putea plăti. Asemenea diferențe au fost corectate de toate țările care au ajuns în aceste situații. Trebuie să crești venituri, dacă ai nevoie de venituri, iar România a avut un nivel de impozitare la cele mai scăzute din Europa pe multe componente, pentru că nu poți avea servicii bune fără să colectezi, dar trebuie să le și încasăm colectiv.

Trebuie să scădem cheltuieli. Scăderea de cheltuieli nu se poate face de pe o zi pe alta și avem niște blocuri de cheltuieli mari. Dacă vrei să scazi cheltuieli nu lucrezi în zone mici, unde impactul este nesemnificativ, ci pe blocuri mari. Un bloc mare este al administrației publice locale, unde avem numai în aparatul propriu 130.000 de oameni și în restul aparatelor cel puțin atâția. Dacă vrem să echilibrăm lucrurile și să nu ajungem la situația din care am plecat, trebuie să ne reducem cheltuielile.

Noi am adoptat două pachete până acum, iar în al doilea pachet era și această componentă, care avea trei aspecte foarte importante. Un aspect era de a le întări capacitatea de a-și face datoria, al doilea de a crea condiții pentru descentralizare, cum a fost autorizarea jocurilor de noroc, iar a treia componentă era cea de eficiență, absolut necesară pentru că a trebuit să le majorăm românilor impozitul pe proprietate.

Am lansat foarte multe investiții, în toate localitățile din România se lucrează puternic, dar nu mai avem finanțare pentru a le continua. Ca să avem finanțare, oamenii de acolo trebuie să contribuie cu o sumă de bani, 20-30 de euro pe an. Nu mi se pare normal să pun această taxă suplimentară pe gospodăriile românilor iar banii să îi ducem în gaura neagră a administrației publice unde se dovedește că oamenii sunt prea mulți. Asta nu este în regulă. Atunci, într-adevăr, când văd că soluția propusă doar zgârie puțin administrația locală, înseamnă, într-un stat care trăiește pe datorie, o pierdere.

În această situație, știind că dacă nu corectăm cheltuielile vom ajunge din nou într-o fundătură, pe bună dreptate am această responsabilitate, dacă tot sunt pus în situația să fac lucruri de care nu suntem încântați că trebuie să le facem, dacă ești forțat să faci asta, măcar să nu o faci degeaba, ar însemna pur și simplu să ne batem joc de români.

Dacă asta am stabilit, hai să facem.

ESTE ADEVĂRAT CĂ DEFICITUL NEPREZENTAT OPINIEI PUBLICE, E UNDEVA LA 10-11%?

Ilie Bolojan: Nu este în această situație, dar este evident că între datele pe care le-am primit oficial la instalarea acestui Guvern și datele pe care le-am constatat am văzut că erau multe cheltuieli care, nefiind prinse în buget, erau viitoare angajamente de plată. Deficitul este mai mare decât cel care era anunțat la începutul anului și la jumătatea anului.

Am fost întrebat de jurnaliștii de economic pe ce deficit ne vom închide, și am spus foarte corect că nu ne putem închide anul acesta sub 8%, pentru că aceste măsuri au fost luate în al doilea semestru, au efect numai pe ultimele patru luni ale anului, altele de la 1 ianuarie, și avem contracte de investiții foarte mari pe care nu le putem opri.

Citește și : Premierul Bolojan, despre taxe şi impozite: „Dacă scad cheltuielile, nu va fi nevoie de majorări”

Când am preluat, cred că deficitul era peste 9%. Anul trecut am avut 9,4% deficitul, deci am fost într-o situație asemănătoare și chiar dacă la finalul anului trecut s-au luat niște măsuri de plafonare pentru anul acesta, prin anumite creșteri de salarii, pensii, anul acesta au intrat pe toate cele 12 luni, și în loc să ne scadă cheltuielile cu 5% pe salarii, au crescut cu 10%.

Eu nu sunt de acord să fac acțiuni de imagine, dar pe fond să nu corectăm de adevăratelea lucrurile. Discuțiile în Coaliție au fost să facem o anumită reducere în administrație, care aplicându-se la o bază maximă stabilită, aveau efecte aproape nule, desființând posturi vacante.

Dacă aplici o reducere efectivă de 10% dar calculată pe grile stabilite în funcție de numărul de locuitori, constați că jumătate din primăriile din România nu trebuie să reducă niciun angajat, iar jumătate, în mod evident, se vede că sunt peste această valoare. Nu faci reducere în masă, ci reduci personalul de acolo unde lucrurile arată că este în plus.

AȚI SPUS CĂ VĂ DAȚI DEMISIA DACĂ NU SE IAU ACESTE MĂSURI?

Ilie Bolojan: Am spus că în condițiile astea nu putem merge mai departe și că trebuie să revenim la programul de guvernare și să facem lucrurile așa cum trebuie. Nu este comod să iei aceste măsuri, nu este comod pentru niciun partid să-și asume aceste lucruri. Dar nu există altă cale. Putem să discutăm de procente, dar dacă nu reduci aceste cheltuieli pe care nu le putem duce mai departe, ceea ce încasăm în plus, va fi mâncat de aceste cheltuieli.

Trebuie să o facem în toate domeniile. În administrația centrală avem un număr tot la fel de mare de angajați și nu este normal să stăm cu 3-4-5 direcții în același județ, cu 7 directori. În zona de ordine publică, un subiect care a fost mult discutat cu primăriile a fost reducerea numărului de posturi la Poliția Locală. Suntem în situația în care lumea își dorește să fie ordine publică și suntem conștienți că trebuie să lucrăm pentru ea.

Într-o reședință de județ, avem un dispecerat la municipiu, la județ, al jandarmeriei, al Poliției Locale, iar când un cetățean vede un incident nu știe unde să sune. Gândiți-vă că se duc două echipaje sau nu se duce niciunul. Camerele de supraveghere sunt în dispeceratele poliției locale și numai într-o treime din ele are acces Poliția Locală.

Acum câțiva ani aveam dispecerat la SMURD și la Ambulanță, iar numai prin perseverența domnului Arafat am ajuns la unul singur. Asta trebuie să facem.

AU FOST DISCUȚII CĂ DACĂ GUVERNUL NU LUAU MĂSURI ÎN PACHET 1 ȘI 2 CĂ AJUNGEM LA TVA DE 23 ȘI 24%?

Ilie Bolojan: Dacă aceste măsuri, care trebuie luate în continuare, nu vor fi luate, este doar o problemă de timp până aceste încasări vor fi consumate de creșterile mari de cheltuieli și, orice Guvern va fi, va fi pus în situația în care să caute creșteri de venituri sau scăderi de cheltuieli. Consider că nu mai trebuie să luăm măsuri pe componenta de creșteri de venituri, avem nevoie să scădem cheltuielile.

Nu se poate face altfel și este anormal să punem taxe suplimentare într-o zonă sau alta cât avem spații de reducere a cheltuielilor. Poliția Locală are un rol complementar și face ceea ce nu ar trebui să facă Poliția Națională, dar pe anumite arii au competențe comune. Naționala are forțe mai mari, dar nu asta este problema, ci lipsa de coordonare, responsabilitatea difuză, oameni folosiți ineficient. Sunt peste 5.000 de oameni la dispecerate, 10.000 de oameni care stau în pază, sedii de instituții păzite de dimineața până seara. Dacă doar 10% din pază sunt reduși și există pază în timpul zilei, oamenii de acolo pot fi distribuiți la ordine publică, la intervenții.

La sănătate, trebuie să facem o atribuire mai corectă a cheltuielilor, nu le putem crește. Am avut un buget la Casă în 2025 de 77 miliarde de lei și ne-a spus Casa că mai are nevoie de 11 miliarde ca să închidă anul, asta în condițiile în care am spitale din cele 370, în jur de 100 de spitale în care cheltuielile de personal depășesc 80-85-90%. Dacă ai 1% din bugetul unui spital cheltuieli cu medicamentele și încă 2-3% alte cheltuieli, mai funcționează spitalul acela pentru locuitorii din zonă?

Dacă ai 100 de pacienți într-o zi îți iei banii, dacă nu ai, tot îți iei banii. Niciun manager nu e interesat, iar acest sistem trebuie schimbat, pentru că nu mai putem crește aceste sume și pe sănătate fără să vedem o îmbunătățire, o satisfacție a pacienților.

Educația, lucrurile au fost închise pe componenta de eficientă. Administrația locală, nu mai putem merge mai departe. Nu mai avem aceleași sume de bani să le direcționăm acolo, nu mai avem aceste sume, iar aceste reduceri nu fac decât să îi ajute, pentru că astăzi ne notifică de faptul că nu mai au bani pentru salarii, iar pentru a reforma administrația locală, care poate fi un factor de dezvoltare, trebuie să facă și administrația un efort.

Când sunt deranjați rețelele de primari, ele mută presiunea pe conducerile naționale. Nu sunt măsuri comode, dar nu se mai poate altfel. Asta este o explicație, de ce atunci când trebuie să îți asumi astfel de măsuri, pari că ești singur, pari că împingi lucrurile ca Sisif, pentru că nu există un entuziasm pentru a face aceste lucruri.

EXISTĂ VARIANTA SĂ VĂ RETRAGEȚI?

Ilie Bolojan: Nu mai putem suporta aceste cheltuieli. E clar că ceva trebuie să facem, am învățat un lucru în toți anii aceștia. Când ești în situații dificile, orice amânare pe care o faci te duce la un cost mult mai mare față de cel care l-ai plăti, ca deranj pentru oameni, politic, economic, dacă amâni lucrurile. Nu poți să faci reforme uitându-te în același timp în permanență la sondaje, gândindu-te că faci acțiuni de imagine, pentru că nu rezolvi nici reforme, nici sondajele.

Dacă un premier, indiferent cine este el, nu are autoritate și nu are susținere, el nu-și poate exercita mandatul. Exact ca în media, unde aveți un studio pus la punct, ca să vă faceți meseria astea sunt niște instrumente de lucru. Pentru un om pe o funcție publică, autoritatea este un instrument de lucru.

DACĂ AUTORITATEA PREMIERULUI ESTE AFECTATĂ, VĂ RETRAGEȚI?

Ilie Bolojan: Niciun partid, când este pus în fața situației să ia astfel de măsuri, nu poate fi mulțumit. Până în momentul de față, partidele au dovedit că înțeleg în ce situație este România, și cu ceea ce am făcut noi în ultimii ani. Este o parte din responsabilitatea noastră să reparăm aceste lucruri.

Problema este să vedem cum scoatem România din această fundătură și putem să facem acest lucru. Ar fi o lipsă de respect pentru cetățeni să știu că nu pot face ceva când sunt pe un post, am căutat să-mi exercit aceste responsabilități și a face ce ține de mine.

În momentul în care nu poți face ceea ce trebuie, a-ți asuma public această situație este un act de responsabilitate și de normalitate.

Puteau reformele să înceapă cu cei privilegiați?

NICUȘOR DAN SPUNE CĂ AȚI ÎNCĂLCAT PROMISIUNEA DE A CREȘTE TVA ȘI SPUNE CĂ PUTEA SĂ NU FIE CRESCUT. ARE DREPTATE?

Ilie Bolojan: La instalarea acestui guvern, în discuțiile premergătoare, domnul președinte ne-a rugat să nu creștem TVA. Am plecat cu această idee, iar din toate analizele care au fost făcute și toate propunerile care au fost făcute către Comisie s-a stabilit că nu poate exista o corecție fără creșterea TVA. Dacă nu am fi luat aceste măsuri în iulie, am fi fost în situația în care la Ecofin-ul de luna trecută ni s-ar fi putut suspenda fondurile europene, pentru că nu ne-am corectat deficitul. Mi-am asumat această responsabilitate.

DE CE PACHETUL DOI NU A FOST PRIMUL?

Ilie Bolojan: Principial, din rațiuni de cronologie, ar fi fost bine să fie așa. Practic, a fost imposibil, ideea de a inversa pachete n-a fost posibilă. Eram în situația în care urmau niște evaluări, aveam agențiile de rating și, din păcate, trebuie să recunoaștem, ne-am pierdut destul de mult credibilitatea în fața acestora. Era nevoie să arătăm că lucrurile s-au schimbat, că ceea ce s-a angajat România face și că suntem conștienți că putem merge mai departe. Era logic să începem cu reducerile de cheltuieli, dar n-am avut timpul necesar să facem asta, a trebuit să începem într-o anumită ordine.

Reducerile de cheltuieli nu se pot face ușor și de pe o zi pe alta. Îți trebuie luni de zile. Când reduci personal, trebuie să dialoghezi, să discuți cu sindicatele, încep procesele, încep certificatele medicale, durează 6 luni, un an de zile. Dacă reducem cheltuielile treptat-treptat până spre finalul acestui an, nu va mai trebui să creștem niciun fel de taxe. Nu puteam face lucrurile altfel, decât în această formulă. Trebuia să acționăm într-o situație excepțională, cu măsuri excepționale.

Cătălina Porumbel: AVEȚI DEMISIA SCRISĂ ȘI PREGĂTITĂ PE MASĂ SAU O FOLOSIȚI CA PRESIUNE?

Ilie Bolojan: Nu folosesc demisia ca o formă de presiune, nu am făcut asta niciodată, dar în momentul în care ocupi o funcție publică și știi ce trebuie făcut, știi care este planul pe care trebuie să-l duci la capăt pe baza căruia ai acceptat această funcție, este o responsabilitate să insiști să faci lucrurile cum trebuie.

NU VĂ ESTE TEAMĂ CĂ ATUNCI CÂND VĂ DAȚI DEMISIA N-O SĂ VĂ CREADĂ NIMENI?

Ilie Bolojan: Demisia nu a fost folosită în mod repetitiv, dar cu știrile care apar câteodată și cu toate discuțiile nesemnificative care bruiază agenda publică nu pot să explic în fiecare zi un lucru sau altul. Mi se pare un act de responsabilitate să îți asumi să duci la capăt un proiect dacă îl poți duce.

Relația cu Nicușor Dan, cu PSD, candidatură la Primăria Capitalei

VĂ ENERVEAZĂ NICUȘOR DAN CÂND VINE CU TOT FELUL DE MODIFICĂRI?

Ilie Bolojan: Când ocupi o funcție de mare responsabilitate, nu lucrezi pe bază de sentimente, de emoție. Asta trebuie să facem eu, președintele, și alți oameni cu funcții înalte de responsabilitate, ce e bine pentru țara noastră.

RELAȚIA CU PREȘEDINTELE 1-10?

Ilie Bolojan: Așa cum am mai spus, relația cu domnul președinte este corectă, de colaborare instituțională, în care pe zonele comune ne consultăm, în care colaborăm. Pentru ca România să obțină maximul, între președinte și premier trebuie să existe o astfel de relație, pentru că altfel nu putem proiecta convergență, unitate, seriozitate, pentru că președintele reprezintă România la Consiliul European, iar punerea în practică a ceea ce se angajează președintele revine Guvernul. Am încercat să construiesc o colaborare și ca președinte interimar, și în această poziție, văzând ambele roluri.

V-A DAT UN TEST CA SĂ SPUNEȚI IMPACTUL CONCEDIERILOR ȘI N-AȚI ȘTIUT?

Ilie Bolojan: Este una dintre fake-urile care apar periodic, nu are nicio bază reală.

GABRIEL LIICEANU ARTICOL BOLOJAN. V-A COMPARAT CU MOISE DIN BIBLIE. VĂ REGĂSIȚI ÎN ACEASTĂ COMPARAȚIE?

Ilie Bolojan: Este forma pe care domnul Liiceanu a găsit-o, a scris un articol, încerc să-mi fac datoria acolo unde sunt așa cum am făcut la Primărie și la Consiliul Județean. Descrierea nu contează, ci ceea ce facem fiecare.

AȚI RENUNȚA LA FUNCȚIA DE PREMIER CA SĂ CANDIDAȚI LA PRIMĂRIA CAPITALEI?

Ilie Bolojan: Face parte din pseudoștirile care circulă prin redacții în lipsa altor lucruri serioase.

PSD ESTE O PIEDICĂ ÎN REFORMA PE CARE O PROPUNEȚI SAU ESTE UN PARTENER DE NĂDEJDE?

Ilie Bolojan: Este unul dintre cele patru partide care formează coaliția, și de solidaritatea acestuia și de fiecare partid depinde succesul acestei coaliții. Este nevoie de susținere, de stabilitate, și de timp, nu merg lucrurile altfel.

Ilie Bolojan explică reformele, tăierea burselor și impunerea CASS

DRAGOȘ, CRAIOVA: SUNTEȚI MULȚUMIȚ DE SUMELE ECONOMISITE LA BUGETUL DE STAT PRIN TĂIEREA BURSELOR ȘI IMPLEMENTAREA CASS PENTRU VENITURILE MĂMICILOR AFLATE ÎN CONCEDIU MATERNAL?

Ilie Bolojan: Serviciile de sănătate, analizele, ambulatoriul, sunt plătite de Casa de Sănătate. Am fost niște oameni foarte largi la mână și am dat nenumărate scutiri și am ajuns în situațiile în care plătesc 6,3 milioane de contribuabili și beneficiază 16,5 milioane. Nu funcționează un astfel de sistem. Una din măsuri a fost să eliminăm aceste scutiri date la multe categorii sociale. Orice om care beneficiază de servicii de sănătate trebuie să contribuie cu o sumă cât mai mică, cu cât poate el, dar nu poți să ai pretenția să avem dotări moderne, analize, când din motive care sună bine dăm scutiri în cascadă.

Trebuie să ne comparăm cu alte țări. Noi eram una dintre țările europene în care aveam un fel de sistem de taxare de tip anglo-saxon, aveam în anumite zone abordări de tip nordic și plata impozitului de tip balcanic. Acest mixaj nu poate funcționa. Nu avem altă posibilitate decât fiecare bănuț să fie colectat pentru Casa de Sănătate.

La elevi, toate facilitățile pe care le dăm nu le dăm din banii pe care îi avem, ci din cei pe care îi împrumutăm, pentru care plătim dobânzi și v-am explicat care e efectul. La burse, eram în următoarea situație: în care în 2021 aveam 188 de milioane burse total în România, suma totală a burselor elevilor din preuniversitar, adică din cei puțin peste 3 milioane de elevi, 140.000 beneficiau de burse, adică 4%. Din nou, prin decizii care nu au fost gândite bine, după 3 ani de zile, am ajuns ca suma totală pentru burse să fie de 4,7 miliarde de lei. Deci de la aproape 40 de milioane de euro am ajuns la aproape 1 miliard de euro, de 25 de ori mai mult.

Am ajuns ca după 10 ani, având 2 milioane de copii în sistemul de învățământ, beneficiau 1,4 milioane de copii de bursă, 62%. Bursa este o formă de sprijin pentru un copil aflat într-o situație socială dificilă, ori o formă de recompensă pentru elevii merituoși. Dar oare 62% dintre elevii din România sunt merituoși și timp de 30 de ani au fost numai 4%?

AȘ FI ÎNCEPUT CU ÎMBUIBAȚII, COPIII ULTIMII

Ilie Bolojan: Aveți dreptate, dar am explicat. Ca să avem efecte pe școală, că nu mai puteam merge în acest sistem, știam că începe anul școlar și trebuiau luate măsuri. Băieții deștepți care și-au făcut contracte de management, și-au creat o anumită protecție, și la fel cum nu poți acționa numai pentru viitor e foarte dificil să le spargi aceste contracte.

Ceea ce am făcut cu această prevedere legală prin care le limităm plafoanele de câștiguri, numărul de consilii de administrație și cum fiecare guvern intră la indicatorii de performanță. Acest lucruri, revoltătoare și deranjante, trebuie să le facem în paralel și nu le putem face de pe o zi pe alta. Timpul nu a avut răbdare cu noi.

TEMEREA MEA ESTE CĂ ÎN CLIPA ÎN CARE VĂ APROPIAȚI DE ĂIA, VĂ DAȚI DEMISIA. S-A ÎNCEPUT CU CATEGORIILE CARE TREBUIAU LĂSATE LA URMĂ. MORAL ESTE CA ȘMECHERII SĂ PLĂTEASCĂ.

Ilie Bolojan: Singura formă prin care putem ca autorități, ca instituții, ca oameni politici să câștigăm încrederea oamenilor este să corectăm nedreptățile. Votul a avut un mobil puternic pe componenta de nedreptăți, este evident că aceste lucruri trebuie corectate. Oamenii care sunt pe astfel de poziții nu sunt individuali, ca merele pe cracă, sunt un ciorchine de struguri. Nu e atât de ușor să le spargi.

Eu peste tot unde am fost am luptat cu aceste lucruri și, dacă vă uitați pe zonele mele de competență, am făcut curat și este absolut necesar nu numai dintr-un sentiment de echitate, ci pur și simplu că dacă nu facem asta, administrarea multor active ale statului, sunt zone importante. Aceasta este o urgență națională pe care trebuie să o urmărim. Dacă nu o vom face nu vom putea echilibra bugetul.

DE CE NU ADOPTAȚI OUG PRIN CARE SĂ TĂIAȚI 10% DIN CHELTUIELILE INSTITUȚIILOR CENTRALE ȘI LOCALE? DE CE NU ÎI LĂSAȚI SĂ HOTĂRASCĂ EI DE UNDE ÎȘI REDUC CHELTUIELILE?

Ilie Bolojan: Nu e corect să reduci cu 10% cheltuielile unei autorități care funcționează eficient și tot cu 10% al uneia care are un personal dublu. CJ Bihor are sub 90 de angajați, o bună parte au peste 200 de angajați. Este anormal să fii cu o prevedere care să taie otova peste tot.

Ideea de a face reduceri nu înseamnă să faci reduceri conjuncturale, pentru că ele revin anul viitor. Dacă nu faci reduceri structurale, nu intri în profunzime, nu ai făcut nimic. Poți să faci un fel de heirup anul acesta, mai umblăm la niște sporuri, dar anul viitor dacă nu corectăm pe fond ne întoarcem în aceeași situație.

Ilie Bolojan despre relația cu Administrația Trump, bugetul pentru apărare

VĂ VEȚI ASIGURA ÎN CALITATE DE VICEPREȘEDINTE AL CSAT CĂ ARMATA ROMÂNĂ VA CHELTUI CEL PUȚIN 2,3% DIN PIB?

Ilie Bolojan: Partea de componentă de apărare trebuie să ne-o susținem pentru că siguranța țării noastre nu este un serviciu gratuit. În contextul în care ne găsim știm ceea ce se întâmplă în jurul nostru și trebuie să facem acest lucru. Ați văzut decizia Comisiei Europene de a aloca creditele pentru apărare, România are o alocare importantă. Această alocare are trei componente importante dpdv militar, bugetar și al menținerii unor echilibre în economia noastră.

DPDV bugetar, noi mutăm o bună parte din cheltuielile pe apărare, cele cu dotare de armament de exemplu, de pe creditele cu dobânzile foarte mari astăzi, pe acest credit care are o perioadă de grație de 10 ani de zile și o durată de rambursare de 40 de ani. Este foarte important dpdv bugetar și asigură o alocare certă pentru domeniul apărării, astfel încât să ne asigurăm o infrastructură militară funcțională.

Este o oportunitate de a ne dezvolta industria de apărare națională. Nu trebuie decât să predăm un model care a funcționat în industria auto, unde producătorii importanți au făcut fabrici în România. Producem pulberi în România, asimilăm tehnologie. Pe componenta de deficit, ne permite să ne menținem o sumă importantă pe apărare fără să ne afectăm bugetele.

În această calitate pe care o deține premierul României, de vp al CSAT, am făcut tot ceea ce ține de mine pentru ca acest lucru să se respecte.

ROBERT. CÂND FACEM CU ADEVĂRAT REFORMĂ ÎN EDUCAȚIE?

Ilie Bolojan: Reforma în educație nu înseamnă ceea ce am făcut acum, acum am luat niște măsuri pentru a avea un sistem mai eficient. Banii care au fost economisiți vor fi direcționați către proiectele în execuție pentru clădiri, dotările din clase, având proiecte importante care sunt în desfășurare. Reforma în educație înseamnă lucruri serioase și sper să avem timp, nu acum când lucrăm efectiv ca niște pompieri pentru a stinge incendiile, să ne ocupăm pentru a reduce data de abandon școlar, pentru a crea condiții cât mai bune și a avea tineri pregătiți.

GUVERNUL ANTERIOR A MĂSLUIT BUGETUL PE 2024? CARE VOR FI REPERCUSIUNILE?

Ilie Bolojan: Guvernul trecut a proiectat un buget care s-a dovedit la jumătatea anului că nu a fost proiectat într-o manieră care să fie predictibilă. Lucrurile erau destul de diferite. Guvernul care a venit după el a trebuit să ia act de noua situație și să ia măsuri de corecție.

Anul trecut s-a luat decizia de a reduce anvelopa posturilor din administrație cu 10%. DE la 190.000 cât erau, au devenit 180.000. Trebuie să ajungem la 130.000 de posturi. Asta nu mai trebuie să facem, pentru a fi corecți cu oamenii, trebuie să spui prima dată adevărul.

CARE ESTE RELAȚIA CU ADMINISTRAȚIA TRUMP, AVEȚI CONTACT, EXEMPLE DE OFICIALI AMERICANI CU CARE AȚI FOST ÎN LEGĂTURĂ?

Ilie Bolojan: Relația cu SUA este o relație strategică pentru România, la fel cum este și relația dpdv economic cu Uniunea Europeană. Chiar astăzi, ministrul Energiei a vorbit cu secretarul american de stat pentru Energie, pentru a pune la punct colaborarea noastră pe zona de energie. Sunt în contact cu oficiali americani care ne vizitează și toate contactele pe care le-am avut până în acest moment au fost comunicate public.

ADRIAN, IAȘI: CE PUTEM FACE CA NICIUN TÂNĂR SĂ NU MAI PLECE ÎN STRĂINĂTATE?

Ilie Bolojan: E o traumă generală unde oamenii au plecat, unii au lăsat situații neclare, unii se stabilesc definitiv. N-au plecat de bine, au plecat să caute o viață mai bună, câștiguri pentru familiile lor. Să dau un răspuns simplu nu ar fi în regulă, sunt mai multe. Prima dată, este un aspect de încredere, oamenii trebuie să creadă că lucrurile se duc într-o direcție bună, un tânăr trebuie să creadă că dacă este un concurs în administrație, acel concurs este făcut pe cinstite. Dacă știe că acel concurs este trântit, se duce și își caută un rost mai bun în altă parte.

Dacă vrem ca tinerii noștri să nu mai plece în străinătate este evident că trebuie să aibă posibilități mai bune de câștig în România. Altfel, trebuie să se mute undeva după un loc de muncă. Dacă nu există conectivitate, totdeauna investițiile private urmează infrastructura. Nimeni n-o să facă o fabrică într-un câmp. Ceea ce am încercat, inclusiv prin programul SAFE, am încercat să prindem capetele de autostrăzi, nu facem decât să creăm condiții de conectivitate.

Este nevoie să ne atragem investiții străine în România. În ultimii doi ani de zile au scăzut investițiile străine directe, de la 10-11 miliarde am ajuns la 5 miliarde, ceea ce înseamnă că mai puține investiții de mare valoare se fac, iar asta înseamnă un transfer mai mic de tehnologie. Trebuie să luptăm să ne încurajăm investitorii români, pe cei care sunt campioni, care pot să scaleze regional, să îi susținem prin politici, să adaptăm învățământul la realitatea economică.

În condițiile în care avem 4.000-5.000 de absolvenți de medicină pe an dar sistemul de sănătate nu poate absorbi decât 1.200 pe an noi școlarizăm niște studenți care nu pot găsi loc de muncă în România. Trebuie să aducem multe corecții ca, într-adevăr, să se creeze condițiile pentru ca tinerii să nu mai plece, ceea ce înseamnă dezvoltare puternică, încredere, oportunități și mai multe șanse pentru tineri.

Eu cred că o condiție de bază este să punem economia României pe fundații mult mai sănătoase, asta este problema fundamentală. Dacă reușim asta, lucrurile se vor schimba.

Banii acordați Ucrainei și Republicii Moldova

PE 4 SEPTEMBRIE, BOGDAN IVAN A ZIS CĂ ROMÂNIA NU EXPORTĂ ENERGIE IEFTINĂ REPUBLICII MOLDOVA, CĂ VINDE LA PREȚUL DE PIAȚĂ, NU SUB COST. IVAN A SPUS CĂ PREȚURILE REDUSE DIN MOLDOVA SE DATOREAZĂ ELIMINAREA TVA ÎN MOLDOVA. PROBLEMA ESTE CĂ, ÎN AUGUST, DOMNUL DORIN RECEAN, PREMIERUL MOLDOVEAN, A SPUS „LUĂM DIN ROMÂNIA PESTE 50% DIN ENERGIE ELECTRICĂ” LA „PREȚURI AVANTAJOASE”. PREȚUL PIEȚEI E UN PREȚ AVANTAJOS? AM FI PUTUT SĂ DĂM PESTE PREȚUL PIEȚEI? AR FI LUAT DE PE PIAȚĂ. EL VORBEȘTE DE AVANTAJOASE, IVAN CĂ LA PREȚUL PIEȚEI. CINE MINTE?

În domeniul Energiei, lucrurile sunt în următoarea situație. Am scăzut în acești ani producția de energie fără să reușim să punem în loc ceea ce am reușit să punem, în condițiile în care s-a schimbat mixul de energie. Sistemul nostru era bazat pe producția continuă în bandă, dar în ultimii ani am dezvoltat componentele de energie, partea de fotovoltaic și eoliană.

În anumite zile la prânz avem un exces de energie și îl exportăm pentru că nu îl poate consuma nimeni în România, pentru că nu am făcut stocare, pe de altă parte, suntem în situația în care importăm în orele de seară, 19.00-21.00, energie, iar când consumul este mare importăm la un preț mai mare.

Ce trebuie să facem este să lucrăm pentru un sistem de energie care produce mai mult, să ne punem în valoare zăcămintele de gaz, să ne folosim fondul de energie, să ne creștem producția pe componenta de gaz dar și pe nuclear, să lucrăm pe componenta de stocare.

Pe partea de Republica Moldova, energia se cumpără pe contracte pe termen lung sau pe piața bursieră. Și energia către Republica Moldova se vinde pe două componente: parte la prețul fix pentru că este prețul standard, iar diferența suplimentară se cumpără la prețul „SLOT”, de piață în ziua respectivă, care în general este mai mare. La final se face un mix între prețuri și iese un preț bun.

Numai faptul că România îi asigură energie la prețul de piață e o chestie bună, datorită modului în care au fost proiectate rețelele lor de înaltă tensiune nu au de unde să cumpere din altă parte. Domnul Recean a făcut o afirmație corectă că România ajută Republica Moldova.

DECI PREȚUL E AVANTAJOS CĂ NU VINDEM LA SUPRAPREȚ?

Dacă nu i-am ajuta nu ar avea energie electrică.

CÂȚI BANI A DAT ROMÂNIA UCRAINEI? 0,2% DIN PIB SCRIE ÎN PRESĂ PENTRU 2025. DOMNUL CIOLACU, ÎN SEPTEMBRIE 2023, SPUNEA „RĂZBOIUL DIN UCRAINA NE-A COSTAT ÎNTRE 2 ȘI 3% DIN PIB”. E O DIFERENȚĂ DE 10 ORI, CARE ESTE DE FAPT SITUAȚIA?

Atunci când Uniunea Europeană a acordat sprijin Ucrainei, pachetele de sprijin au fost stabilite la nivel european, iar contribuțiile din creditele care le lua UE sau din contribuțiile statelor au fost stabilite ca pondere a PIB-ului țării respective în PIB-ul UE. Cifra de 0,2% este o cifră corectă, este ponderea noastră ca PIB.

Mai aveți energie și putere?

Alexandra, Craiova: MAI AVEȚI ENERGIE ȘI PUTERE DE A VĂ LUPTA CU ACEASTĂ CLASĂ CORUPTĂ POLITICĂ DIN ROMÂNIA? MAI AVEM ÎNCREDERE ÎN DVS?

Când ești într-o situație dificilă, ești conștient că posibilitatea să ieși prost este destul de mare. Ai muncit în serviciul comunității 20 de ani, și dacă te respectă oamenii înseamnă că poate ai lăsat o urmă. Asta îmi place să cred, în Oradea și Bihor, și nu este entuziasm că anumite lucruri te pot duce în această situație.

Citește și : Ilie Bolojan recunoaşte că a trecut peste Nicuşor Dan la majorarea TVA: „Mi-am asumat această responsabilitate”

M-am gândit la țara noastră, la copiii noștri, și am spus că dacă asta este situația, dacă așa s-a potrivit, atunci trebuie să-mi asum acest lucru și să fac ceea ce trebuie pentru țara noastră în condițiile date.

ADRIAN URSU: E MAI SIMPLU LA PALATUL COTROCENI DECÂT LA VICTORIA?

Cea mai dificilă poziție în administrația din România este poziția de premier, mai ales într-o situație dificilă. Asta pentru că ai probleme operative care în fiecare dimineață vin peste tine, se întâmplă multe, iar toate se descarcă în responsabilitatea guvernului, dublat de problemele dificile de criză bugetară. Este o presiune mare, dar fiind conștient de timpul de valabilitate scurt, trebuie să faci maximul posibil. Din experiența mea personală, acesta este cel mai dificil post.