Blocaj total la CCR! Decizia privind reforma pensiilor magistraților, amânată din nou, pentru 16 ianuarie!

Blocaj total la CCR! Judecătorii constituționali erau așteptați să ia o decizie privind proiectul de lege privind reforma pensiilor magistraților, însă luarea unei decizii a fost, din nou, amânată. Noul termen, anunțat de președintele CCR, Elena-Simina Tănăsescu, este 16 ianuarie.

”Astăzi (luni – n.r.) nu a putut fi constituit cvorumul”, a subliniat Tănăsescu, care a precizat că următoarea ședință cu acest obiect va avea loc la 16 ianuarie, ora 10:00.

De la ședința de luni au absentat patru dintre cei nouă judecători ai CCR. Au fost prezenți așadar cinci judecători, iar pentru întrunirea cvorumului este nevoie de minimum șase.

Conform unor surse, un posibil motiv al acestui blocaj ar fi faptul că nu există un studiu de impact al proiectului de lege propus de cabinetul condus de Ilie Bolojan.

Alte articole

Surse de la Cotroceni: Nicuşor Dan nu vede PSD „pe picior de plecare” din Guvern. „Gură de oxigen” pentru Guvernul Bolojan, după cele două OUG-uri

Pensiile speciale ale magistraților costă statul peste 1,1 miliarde lei anual. Sunt bani pentru care nu s-a contribuit!

Președintele CCR a subliniat însă că un astfel de studiu nu reprezintă un ”criteriu pentru analiza constituționalității legilor”.

Fostul președinte al CCR Augustin Zegrean a declarat, la digi24, că un astfel de studiu, dacă este cu adevărat necesar, ar trebui făcut de inițiatorul proiectului, adică de guvern.

Zegrean a mai spus că, în opinia lui, este nevoie întotdeauna de un studiu de impact.

”De studiu de impact este nevoie întotdeauna. Că nimeni nu îl bagă în seamă ăsta e un alt aspect. Există în alte ţări, care nu fac câte 50 de legi pe săptămână. (…) Parlamentarii petrec foarte mult cu studiul de impact, atât înainte, cât şi după adoptarea legii”, a spus fostul președinte al CCR.

Întrebat despre motivul absenței a patru judecători de la ședința privind reforma pensiilor magistraților, Augustin Zegrean a spus:

”Nu vor să voteze această lege. (…)

Şi doamna preşedintă a Curţii nu ştiu ce a făcut, ce n-a făcut, dar este judecător raportor şi raportul a apărut prin calculatoare, toată lumea l-a citit. Şi din raport, evident, rezultă că este pentru respingerea sesizării (sesizarea instanței supreme cu privire la reforma pensiilor speciale – n.r.). Şi atunci sigur că ei nici nu mai au de ce să vină, că nu i-a mai întrebat nimeni”, a spus el.

Cei patru judecători care au absentat ar fi venit la sediul CCR, însă nu au vrut să intre la dezbateri. Ei sunt cei care au părăsit, duminică, sala de ședințe, provocând amânarea dezbaterilor pentru luni.

CCR a decis, în 10 decembrie, să amâne pentru 28 decembrie luarea unei decizii privind noul proiect de reformă a pensiilor magistraților.

Duminică, 28 decembrie, judecătorii constiuționali au dispus o nouă amânare, pentru luni, 30 decembrie, după ce patru judecători –  Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Mihai Busuioc și Bogdan Licu – au părăsit sala de ședințe și astfel s-a rămas fără cvorum.

Reforma pensiilor magistraților este esențială pentru ca România să nu piardă 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Citește și „Dacă, în deliberare, un judecător nu se prezintă, el este considerat demis automat”. Verdict dur al unui fost judecător român la Tribunalul Uniunii Europene în privința plecării a patru magistrați CCR din sală în timpul dezbaterilor privind reforma pensiilor speciale

Noul proiect cu acest obiect, pentru care guvernul condus de Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în 2 decembrie, a fost contestat la CCR de instanța supremă, care reclamă încălcarea independenței justiției.

Proiectul prevede ca pensia magistraților să nu poată depăși 70 la sută din ultimul venit net, față de 80 la sută din 80 la sută din salariul brut în prezent. Asta ar însemna, conform estimărilor, că pensia medie a magistraților ar urma să scadă de la circa 5.000 la 3.500 de euro pe lună.

Proiectul mai prevede ca vârsta de pensionare să crească treptat, până în 2042, la 65 de ani, iar vechimea minima necesară să fie majorată de la 25 la 35 de ani.

Primul proiect de reformă a pensiilor magistraților a fost inclus în al doilea pachet de măsuri pe care Executivul şi-a angajat răspunderea. Proiectul a fost contestat de instanța supremă la CCR, care, în 20 octombrie, l-a respins, pe motiv că nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Citește și Augustin Zegrean, despre blocajul de la CCR generat de reforma pensiilor speciale: „Duminica nu se judecă nicăieri în lume. Lucrurile sunt complicate că nu reușesc să facă cvorum”