Bombă în justiţia de România. Decizia care ar putea suspenda condamnările în toate marile dosare de corupţie date de ÎCCJ

Publicat: Joi, 10 Ianuarie 2019 17:42 // Actualizat: Joi, 10 Ianuarie 2019 17:42 // Sursa: romaniatv.net

Decizia CCR privind constituirea nelegală a completurilor de judecători de la ÎCCJ ar putea provoca haos în justiţia din România. După ce mai mulţi condamnaţi celebri în mari dosare de corpţie au fost eliberaţi din închisori ca urmare a deciziilor de suspendare a pedepselor în baza deciziei CCR privind constituirea nelegală a completurilor de 5, Veronel Rădulescu, avocatul Elenei Udrea, pregăteşte un nou atac, iar dacă cererea sa va fi admisă, s-ar prea un precedent care va arunca în aer decizii importante date de judecătorii ÎCCJ. Avocatul a anunţat, miercuri seară, la România TV, că ia în calcul, ca în momentul în care se va rejudeca apelul Elenei Udrea în dosarul "Gala Bute", să solicite ca instanţa de apel să constate nelegalitatea constiturii completului de 3 judecători.

"În condiţiile în care ai fost condamant fără să ţi se permită să dai o declaraţie la instanţa de apel, ai fost condamnat de o instanţă compusă nelegal, nu o spunem noi, ci CCR, şi iată că a fost admisă în principiu contestaţia în anulare. (...) Au fost introduse contestaţii în anulare de către mai multe persoane care au fost condamnate, sunt la completuri diferite şi urmează să fie conexate. (...) Eu cred că Elena Udrea nu poate să aibă parte de o judecată dreaptă, corectă. V-aş da un exemplu, ştiţi de faptul că decizia de suspendare a decizie de condamnare a fost luată nu cu unanimitate, ci cu majoritate, 3 la 2. Din cei cinci judecători, care au fost traşi la sorţi să facă parte din acel complet, ca urmare a cererilor de abţinere, doi au fost înlocuiţi „cu mâna” şi cei doi care nu au fost traşi la sorţi au făcut opinie separată şi au considerat că nu este cazul. (...) Noi, deocamdată, beneficiem de un aşa-zis „favor” făcut cu constatarea CCR, avem complete de cinci nelegal constituite. La fel de nelegal au fost constituite şi completele de 3 şi în condiţiile acestea vă întreb este greu de anticipat faptul că în momentul în care vom trece la rejudecarea apelului noi să solicităm ca instanţa de apel să constate nelegalitatea constiturii completului de 3. (Întrebare: Le atacaţi şi pe ale de 3) Bineînţeles", a declarat avocatul Veronel Rădulescu la România TV.

Nu ar fi însă prima cerere de acest fel. După decizia CCR, şi alţi condamnaţi au solicitat suspendarea completurilor de 3 judecători de la Înalta Curte. Un exemplu ar fi Georgică Giurgiucanu, un inculpat din dosarul plajelor în care sunt judecați și fostul primar din Constanța Radu Mazăre și fostul patron dinamovist Cristi Borcea. Curtea de Apel București i-a respins însă cererere. 

Şi Lumea Justitiei a solicitat public Sectiei pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii si Colegiului de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie sa ia masuri pentru respectarea Deciziei nr. 685/2018 a Curtii Constitutionale, in cuprinsul careia s-a stipulat ca o garantie a unui proces echitabil nu este doar repartizarea aleatorie a dosarelor, ci mai ales, tragerea la sorti a judecatorilor care compun completele de judecata, indiferent, daca sunt de 5, de 3, de 2 sau de 1. Luju.ro reproşează conducerii ÎCCJ că refuză să traga la sorţi completele de 3, de 2 si de 1, continuand practicile din anii trecuti, cand acestea erau pritocite, nu pe lege, ci la cheremul sefilor de sectii.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) transmitea, în 14 decembrie, în urma unor acuzaţii referitore la constituirea completurilor de 3 judecători în materie penală, că acestea s-au stabilit, pentru anul 2018, prin hotărâre a Colegiului de conducere, la propunerea preşedintelui Secţiei penale.

”Singurele dispoziţii care reglementează constituirea completurilor de judecată, altele decât cele de 5 judecători de la instanţa supremă, sunt cele ale art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, republicată, potrivit cărora colegiile de conducere stabilesc compunerea completurilor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuităţii completului. La nivel infralegal, Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a ICCJ acordă Colegiului de conducere competenţa de a aproba compunerea completurilor de judecată ale secţiilor (art. 19 lit. a1), la propunerea preşedintelui de secţie (art. 32), iar Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, de asemenea, stabileşte în sarcina Colegiilor de conducere ale instanţelor stabilirea compunerii completurilor (art. 19 lit. h), la propunerea preşedinţilor de secţii (art. 24 lit. b)”, spus reprezentanţii ICCJ.

Potrivit acestora, ”nu există niciun temei pentru care completurile colegiale de la nivelul instanţei supreme, cu excepţia completurilor de 5 judecători, ar trebui constituite printr-o altă procedură decât cea legală, aplicabilă tuturor completurilor colegiale din ţară”.

În ceea ce priveşte modul de constituire a completurilor de 3 judecători în materie penală, pentru anul 2018, magistraţii afirmă că, în urma propunerilor preşedinţilor de secţie, Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin Hotărârea nr. 80 din 12 decembrie 2017, a aprobat compunerea completurilor de judecată pentru anul 2018.

”La data de 12 decembrie 2017, pe ordinea de zi a Colegiului de conducere au figurat 19 puncte, aprobarea compunerii completurilor de judecată pentru anul 2018 figurând la poziţia 2. Prin aceeaşi hotărâre, la pct. 5, s-a dispus ca menţiunile relative la compunerile completurilor de judecată să fie publicate pe site-ul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Hotărârea a fost prezentată în extras, deoarece ordinea de zi soluţionată din data de 12 decembrie 2017 cuprinde un număr de 18 hotărâri pronunţate de Colegiul de conducere, unele dintre ele vizând situaţii punctuale, specifice activităţii interne şi care nu constituie informaţii de interes public. Aprobarea compunerii completurilor de 3 judecători în materie penală s-a realizat în baza propunerii preşedintelui Secţiei penale, înaintată Colegiului de conducere prin adresa nr. 369/C din 7 decembrie 2017, pe care o prezentăm în copie”, mai spun reprezentanţii ICCJ.

Aceştia precizează că, din considerente ce ţin de protecţia datelor cu caracter personal, pe site-ul instanţei supreme nu pot fi prezentate documente care poartă semnătura emitentului.

loading...
Comenteaza // Vezi comentarii
Daca ti-a placut articolul, urmareste RomaniaTV.NET pe   facebook facebook sau  twitter twitter.
1
EUR
4.7509
RON
23 Mar
noapte 2 °
zi 16 °
Ultimele joburi adaugate
24 H