Brejnev reprezintă PROSPERITATEA, iar Stalin, VICTORIA: De ce sunt apreciaţi foştii lideri sovietici

Sociologii le-au solicitat respondenţilor să-şi spună opinia faţă de fiecare dintre conducătorii ruşi din secolul al XX-lea, care au stat la putere „suficient de mult pentru ca legat de el să se poată forma o anumită atitudine”, a explicat directorul-adjunct al Centrului Levada, Aleksei Grajdankin. Experţii vorbesc despre „lipsa de cunoştinţe istorice” şi de aplecarea ruşilor spre o „mână forte”, notează, miercuri, cotidianul rus Kommersant, citându-l pe Ian Racinski, membru al conducerii organizaţiei internaţionale „Memorial”. „Oamenii vorbesc despre mituri, nu despre persoane reale„, a precizat el.

Sondajul a relevat că faţă de ţarul Nikolai al II-lea şi faţă de liderii sovietici Vladimir Lenin, Iosif Stalin, Nikita Hruşciov şi Leonid Brejnev respondenţii au în general o atitudine pozitivă. Alta este situaţia lui Mihail Gorbaciov şi Boris Elţin: numărul de opinii negative faţă de ei este de trei ori mai mare decât al celor pozitive.

Potrivit politologului Serghei Cerniahovski, oamenii sunt obişnuiţi să facă anumite asocieri: pe Stalin îl asociază cu victoriile în cel de-Al Doilea Război Mondial, iar pe Brejnev – cu prosperitatea. „Chiar dacă nimeni nu ar dori să trăiască pe vremea lui Stalin, el întruchipează ceea ce astăzi este deficitar: echitatea şi egalitatea în faţa fricii„, afirmă profesorul universitar Valeri Solovei.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

În 2008, când a fost lansat proiectul „Numele Rusia” – alegerea celor mai marcante personalităţi din istorie – multă timp ruşii îl votau, cu o mare diferenţă de voturi, pe Iosif Stalin. În prezent, faţă de Stalin au o atitudine pozitivă 50% dintre ruşi, iar negativă – 38%.

Citeşte şi: Viaţa Primelor Doamne din republicile fostului spaţiu sovietic

Leonid Brejnev, „la vremea sa, nu stârnea nici simpatie, nici respect: principala formă de reacţie la numele său era un nou banc”, aminteşte Racinski. Cu toate acestea, tocmai peste epoca Brejnev s-a suprapus „punctul culminant al socialismului, al unei relative bunăstări”, subliniază Valeri Solovei. Prin urmare, în prezent faţă de Leonid Brejnev au atitudini pozitive 56% dintre ruşi, iar negative – doar 29%.

Dezavantajaţii

Pe fondul liderilor menţionaţi, dezavantajate sunt în special poziţiile lui Mihail Gorbaciov şi Boris Elţin, de numele cărora este legat, potrivit lui Cerniahovski, „doar înfrângeri şi niciun fel de asigurare materială”. Astfel, „regimul lui Gorbaciov s-a încheiat cu destrămarea Uniunii Sovietice, pe care populaţia Rusiei o consideră şi la această oră una dintre cele mai mari catastrofe ale secolului XX„, subliniază Grajdankin.

Faţă de Boris Elţin, atitudinea s-a deteriorat atunci când, în urma reformelor din 1992, „au început să crească preţurile şi să se închidă întreprinderi„, adaugă sociologul.

De altfel, politicienii fermi stârnesc întotdeauna atitudini mai favorabile decât cei care „scapă situaţia de sub control”, deoarece „o dată cu libertatea vine şi incertitudinea, iar oamenii preferă siguranţa şi perspectivele clare”,  explică Grajdankin. „Drepturile şi libertăţile sunt prea abstracte, nu sunt actuale şi necesare celor mai mulţi dintre oameni. Oamenii apreciază în primul rând garanţiile sociale şi un loc de muncă”, adaugă Serghei Cerniahovski. La rândul său, Ian Racinski este convins că „reformatorii se bucură de o evaluare adecvată mult mai târziu, deoarece orice concepţie umanitară este mai greu de conştientizat decât ideea trivială a mâinii forte”.

Actuala putere se bazează pe comparaţia dintre „stabilitatea oferită de regimul Putin şi haoticii ani ’90”, afirmă Solovei. „Poate că Brejnev nu le plăcea oamenilor, dar ce s-a întâmplat mai târziu! Aşa şi Putin întruchipează stabilitatea, iar asocierea Putin-Brejnev nu este una ruşinoasă pentru noua putere„, consideră expertul.