Bucureştenii din trecut erau murdari: Cât de des se spălau

În 1879, doar 190 de gospodării erau alimentate prin conducte, scrie descoperă.ro. Prin urmare, familiile înstărite aveau cişmele cu pompă care scoteau apa din izvoare subterane. Apa era apoi sfinţită de preoţi, pentru a o „purifica”. Oamenii săraci, însă, foloseau apa din comerţ şi adunau în butoaie apa de ploaie, pe care să o folosească la spălat.

Deoarece apa era scumpă, bucureştenii nu făceau baie prea des: se spălau pe tot corpul doar în anumite zile din an, precum ajunul marilor sărbători, după mari petreceri sau când făceau „curăţenie generală” în casă. De multe ori, în cădiţele mici de tinichea sau în albiile de lemn puneau apa de ploaie strânsă de-a lungul anului.

Ţăranii erau mai norocoşi, pentru că vara se puteau scălda în râuri. În Bucureşti, în timpul sezonului cald, oamenii optau să facă baie în Dâmboviţa, dar şi în lacurile Herăstrău, Floreasca sau Tei.

Din păcate, întrucât igiena bucureştenilor era precară, apăreau şi bolile grave, precum tifosul exantematic, transmis de păduchi, epidemiile de febră tifoidă – produse de apa contaminată, holera, dizenteria şi paludismul.

Alte articole

Aproape 4.000 de blocuri din Capitala, fără căldură şi apă caldă. Când va reporni turbina de la CET Sud

Ilie Bolojan, despre referendumul din Capitală: „Vom avea o soluție în zilele următoare. Poate din 2027–2029 să se aplice referendumul pentru București”