Bucureştenii, în pericol! Care sunt clădirile care RISCĂ SĂ SE PRĂBUŞEASCĂ peste ei

Acesta îi cere Ministerului Culturii să intervină şi să analizeze cât mai urgent regulamentul de intervenţie privind reabilitarea clădirilor, elaborat de Primăria Capitalei.

„Vinovat de această situație este Guvernul României, mai exact Ministerul Culturii, care deși are de doi ani de zile pe masă regulamentul de intervenție elaborat de către Primăria Capitalei, conform Legii nr. 153/ 2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor, nu a binevoit să avizeze acest document.

Nu știm nici măcar dacă regulamentul făcut de Primărie este bun sau prost, deși s-au făcut din partea instituției noastre trei reveniri pe această temă, semn că nepăsarea este cuvântul de ordine la ministerul condus de Ionuț Vulpescu.

Primăria Capitalei a realizat în termenele legale identificarea și inventarierea clădirilor și a proprietarilor care fac obiectul acestei legi. Astfel, au fost identificați, într-o primă etapă, circa 2000 de locatari din 300 de imobile din perimetrul: Bd. Lascăr Catargiu, Calea Victoriei, Bd. Carol — Bd. Pache Protopopescu, Bd. Gh. Magheru — Bd. N. Bălcescu — Bd. I. C. Brătianu, Bd. Regina Elisabeta — Bd. M. Kogălniceanu.

Alte articole

Lovitură pentru românii care vor să-şi scoată la vânzare casele în 2026. Ordonanţa de urgenţă care îi va încurca pe mulţi proprietari

Anunţ important pentru cei care dețin locuinţe construite înainte de 1990

CITEŞTE ŞI Clădirile cu risc seismic din Bucureşti care vor fi consolidate în acest an

În a doua etapă, Primăria a elaborat și transmis spre avizare către Ministerul Culturii regulamentul de intervenție pentru aceste imobile. Conform corespondenței oficiale, Primăria Capitalei a transmis ministerului, încă din august 2013, solicitarea de avizare a regulamentului de intervenție, revenind ulterior prin alte trei solicitări similare.

Conform Legii 153/2011, Primăria are obligația de a inventaria clădirile care intră sub incidența legii și de a realiza regulamentul de intervenție, care urmează să fie aprobat de Ministerul Culturii. Abia apoi se poate trece efectiv la reabilitarea fațadelor degradate de către proprietarii acestora, accesând, conform legii, credite cu dobânzi subvenționate și garantate 100% de către stat prin Ministerul Dezvoltării Regionale, pe o durată de cinci ani sau din surse proprii.

În lipsa avizării regulamentului de intervenție de către Ministerul Culturii, toate procedurile sunt blocate, iar clădirile dărăpănate din Capitală rămân un pericol real pentru siguranța trecătorilor.

De asemenea, nu trebuie omis faptul că cele mai multe clădiri aflate în stare avansată de degradare, mai ales în centrul Bucureștiului, au o valoare arhitecturală deosebită, unele fiind chiar de patrimoniu, iar trecerea timpului, fără să se intervină pentru reabilitarea lor, va duce curând la dispariția lor.

În aceste condiții, fac un apel public către ministrul Culturii, Ionuț Vulpescu, să analizeze cât mai urgent regulamentul de intervenție elaborat de Primăria Capitalei și să ia o decizie în legătura cu acest document, pentru a elimina riscul de a rămâne în memoria românilor că ministrul din cauza căruia a ajuns în spital sau chiar a murit un cetățean care a avut ghinionul să treacă pe lângă o clădire dărăpănată, în momentul prăbușirii fațadei acesteia”, scrie viceprimarul Cornel Pieptea, într-un comunicat de presă.