MATERIAL REALIZAT ÎN CADRUL „BUCUREȘTI – CENTENAR” – PROGRAM CULTURAL DERULAT DE PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI PRIN ADMINISTRAȚIA MONUMENTELOR ȘI PATRIMONIULUI TURISTIC.

Mutată între blocuri, biserica mănăstirii Mihai Vodă e tot ce a rămas din ctitoria lui Mihai Viteazul. Când Mihai a fost condamnat pentru uneltire, în drum spre execuţie el s-ar fi rugat, aici, la o bisericuţă din lemn, unde s-ar fi legat, în faţa Domnului, că dacă scapă, va zidi o mănăstire. Când a văzut pe cine trebuie să omoare, gâdele ar fi aruncat toporul răcnind că nu poate să ucidă un asemenea om, iar oficialii l-au slobozit pe Mihai, convinşi că e un semn divin. De fapt, călăul fusese dezrobit chiar de către Mihai Viteazul. După ce a fost omorât, în mare taină, inima Viteazului ar fi fost zidită în peretele bisericii, sub Icoana Arhanghelului Mihail, loc de unde, uneori, se aud bătăi misterioase. Astăzi, interiorul este purtătorul unui mesaj tulburător, trimis către viitor de românii care au pătimit în anii groaznici ai primului război mondial. În 1920, regele Ferdinand a înfiinţat ordinul ce poartă numele Viteazului şi mănăstirea a devenit locul în care militarii depun jurământul de credință. De altfel, simbolul cavalerilor acestui ordin se regăsește peste tot aici.