MATERIAL REALIZAT ÎN CADRUL „BUCUREȘTI – CENTENAR” – PROGRAM CULTURAL DERULAT DE PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI PRIN ADMINISTRAȚIA MONUMENTELOR ȘI PATRIMONIULUI TURISTIC.

Nu se ştie când a fost clădită aici o bisericuţă de lemn, dar, într-un document rămas de la Şerban Cantacuzino, din 1680, ea apare menţionată. După unii istorici, a fost ctitorie a boierilor Floreşti, casele acestora aflându-se în apropiere. Până în 1880, biserica se afla pe malul celălalt al Dâmboviţei, al cărei curs nu fusese încă rectificat. Pisania e scrisă în română, greacă şi arabă fapt care o face unică. Ctitorul bisericuţei din zid, Domnitorul Constantin Mavrocordat a închinat Mănăstirea Patriarhiei de Antiohia, pentru a dezvolta legăturile cu ortodoxia creştină arabă. A fost dărâmată cu brutalitate de comunişti în 1987, fără ca nimeni să înţeleagă de ce. Bisericuţa nu încurca nici un proiect al comuniştilor. A fost reconstruită cu piesele originale păstrate cu grijă. La Biserica Sfântul Spiridon Vechi s-au săvârşit dintotdeauna „minuni grabnice”, la fel cum si Sfântul Spiridon e socotit „grabnic făcător de minuni şi tămăduitor de bolnavi”.