Bucureşti, oraşul cel mai vulnerabil în cazul unui cutremur mare. Sute de clădiri se vor face praf în urma unui asemenea dezastru

„Orașul cel mai vulnerabil este București. El are cel mai mare număr de clădiri expertizate cu risc seismic și mai ales un număr foarte mare de clădiri cu risc seismic 1. Cele aproape 200 de clădiri, 175, 172 după alte surse, reprezintă un element îngrijorător pentru noi, pentru că o clădire nu numai prin simplul fapt că se prăbușește reprezintă un risc, vă dați seama că în astfel de situații, la un dezastru, se blochează căile de acces către acele construcții, e vorba de panica instalată pentru populație, care încearcă să iasă din zonele afectate, ceea ce din punct de vedere al traficului creează uneori imposibilitatea de a ajunge la aceste construcții”, a spus Daniel Dragne, după simpozionul „Protecția civilă și managementul dezastrelor. Provocări actuale pentru România”.

Întrebat ce lipsește în prezent, în cazul producerii unui cutremur de proporții, șeful IGSU a precizat că lipsește o mai mare conștientizare din partea tuturor părților implicate.

„Putem spune că, la momentul actual, o mai mare conștientizare de către toți cei implicați a ceea ce înseamnă gravitatea producerii unei astfel de situații. (…) Toate instituțiile implicate, pentru că aici, când vorbim de un dezastru, de un cutremur — este determinat o dată de starea clădirilor din punct de vedere constructiv, vorbim de implicare începând de la asociațiile de proprietari până la structurile centrale ale statului. Avem posibilitatea să intervenim, dar este evident că nu vom putea face, această instituție, absolut totul. Nu vom putea fi în 10 — 12 locuri în același timp, în același moment. Există niște timpi în care vom interveni”, a explicat Dragne, potrivit Agerpres.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

El a arătat că IGSU are în vedere, în astfel de situații, trei elemente definitorii ale pregătirii — prevenția în ceea ce privește populația, pregătirea personalului de intervenție și mijloacele de mobilitate folosite la intervenții.

Alte articole

Cutremur cu magnitudinea 5,5. În ce zone s-a simţit

Cutremur cu magnitudine aproape 4 în Vrancea. Mărmureanu: „Vor mai fi zgâlțâieli, de 2, 3 sau 4 grade”

„Noi, IGSU, mergem pe cele trei elemente definitorii ale pregătirii pentru un astfel de dezastru, venim cu partea de prevenție — și aici încercăm să sensibilizăm în primul rând cetățeanul, și acest lucru îl facem prin campaniile noastre — ‘Nu tremur la cutremur’—, printr-o serie de manifestări, simpozioane, în care să aducem alături mediul academic, mediul științific, lângă partea de intervenție, lângă partea de răspuns”, a explicat șeful IGSU.