Bucureştiul, aproape de media europeană a PIB-ului pe cap de locuitor ajustat la puterea de cumpărare, peste regiuni din Germania, Austria sau Franţa

Bucureștiul, adesea considerat o poveste de succes a României, a reușit să se integreze perfect în peisajul economic european, atingând niveluri de prosperitate comparabile cu alte capitale din Europa. În timp ce indicatorii economici naționali rămân în urma mediilor Uniunii Europene (UE), Capitala a înregistrat o creștere accelerată. În 2022, conform celor mai recente date Eurostat, PIB-ul pe cap de locuitor din regiunea București-Ilfov a fost de 35.200 de euro, foarte aproape de media UE, care a fost de 35.400 de euro. Acest nivel este de 2,36 ori mai mare decât media națională, care s-a situat la doar 14.900 de euro per locuitor.

În ceea ce privește clasamentul PIB-ului pe cap de locuitor ajustat la paritatea puterii de cumpărare (PPS), București-Ilfov se află pe locul 8 în topul celor 242 de regiuni NUTS2 ale Uniunii Europene, scrie CursdeGuvernare. Aceasta plasează regiunea mult peste alte capitale europene notabile, cum ar fi Viena, care se află pe locul 24, și Berlin, care se situează pe locul 144.

Paritatea puterii de cumpărare (PPS) este un indicator utilizat pentru ajustarea PIB-ului pe cap de locuitor, luând în considerare diferențele de prețuri între regiuni, astfel încât să se obțină o comparație mai precisă a nivelului de prosperitate. Potrivit Eurostat, nivelul ridicat al PIB-ului pe cap de locuitor din anumite regiuni, cum ar fi Luxemburg, Bruxelles și Praga, poate fi explicat parțial prin afluxul mare de navetiști și prezența unor întreprinderi multinaționale importante. Această explicație este valabilă și pentru regiunea București-Ilfov, care a înregistrat un PIB pe cap de locuitor de 177% din media UE în termeni de PPS.

În 2022, cel mai ridicat PIB pe cap de locuitor a fost înregistrat în Irlanda de Sud, cu 286% din media UE, urmat de Luxemburg (257%) și de alte regiuni, cum ar fi Irlanda de Est și Centrală (247%), Praga în Cehia (207%) și Région de Bruxelles Capitale în Belgia (196%).

Alte articole

Buletinul electronic a fost lansat în București. Cum îl puteți obține cât mai repede

O companie americană de top face angajări la București. Salariile „în mână” ajung la 1.900 de euro

Diferențele semnificative dintre Capitală și restul regiunilor României evidențiază inegalitățile uriașe existente, în special în comparație cu marile orașe și mediul național. România se remarcă în Europa prin aceste discrepanțe majore.

Citeşte şi: Ministerul Finanţelor anunţă o schimbare majoră. Cum va arăta Declaraţia Unică pentru ANAF din 2025

De exemplu, în 2022, 36,4% din populația marilor orașe din România avea venituri cu cel puțin 60% mai mari decât venitul median al populației, un prag care împarte locuitorii în două categorii – cei cu venituri sub acest prag și cei cu venituri peste acesta. Acest procent este semnificativ mai mare decât media UE, care este de 20,5%.

Marele urban din România, unde Capitala joacă un rol major, înregistrează și unul dintre cele mai ridicate procente de gospodării care se declară mulțumite de situația lor financiară. În 2022, 7,1% dintre familiile din marile orașe din România au raportat satisfacție cu situația lor financiară, un procent situat peste media UE de 6,6%. Aceste valori sunt comparabile cu cele înregistrate în țări precum Olanda, Finlanda și Suedia, unde 7,5%, respectiv 7,3% dintre gospodăriile din urbanul mare sunt mulțumite de situația lor financiară.

Cu toate acestea, datele arată că în urbanul mare românesc se trăiește mai bine decât în mediul urban mare european în ceea ce privește riscul de sărăcie și excluziune socială. În România, în 2022, 18,9% din populația marelui urban se afla în acest risc, un procent sub media UE de 21,7%. În Franța și Germania, acest procent depășea 24%.

Totuși, situația în urbanul mare românesc diferă semnificativ de cea de la nivel național, unde ponderea persoanelor expuse riscului de sărăcie și excluziune socială a fost de 34,4% în 2022. În Franța și Germania, inegalitățile sunt mult mai reduse, cu o medie națională de 20,7%, respectiv 21,1%.

Aceste date subliniază faptul că diferențele în funcție de gradul de urbanizare sunt mult mai atenuate în marile orașe din alte țări europene, unde procentul populației aflate în risc de sărăcie este mai mare în metropolele care atrag nu doar locuitori din alte regiuni, ci și un număr considerabil de imigranți.

În ciuda acestor percepții pozitive, lucrurile nu stau la fel de bine când se compară cu nivelurile din UE. Cheltuielile medii de consum ale gospodăriilor din urbanul mare românesc, exprimate în PPS, au fost de numai 17.920 în 2022, semnificativ sub media urbanului mare din UE, care a fost de 26.827 PPS.

Citeşte şi: Cererile de locuințe au crescut, în ultimul an, în marile orașe, deși prețurile au explodat. Expert imobiliar: „Fie din cauze administrative, fie economice, dezvoltatorii și-au amânat planurile”