Budapesta: Ungurii şi ruşii au secretizat pe 30 de ani PACTUL ATOMOELECTRIC de la Paks

Guvernele rus și ungar au semnat în luna ianuarie 2014 un acord pentru construirea a două noi reactoare la centrala atomoelectrică de la Paks, singura de acest fel din Ungaria și care furnizează 40% din energia consumată în această țară. Pentru finanțarea proiectului, Rusia va acorda Ungariei un credit de circa 10 miliarde de euro, echivalentul a circa 80% din valoarea investiției. Lucrările vor începe în anul 2018, iar primul reactor va fi funcțional începând din 2023, informează Agerpres.

Opoziția ungară critică atât modalitatea de finanțare a proiectului cât și modul în care el a fost atribuit companiei ruse de stat Rosatom, fără licitație publică. De altfel, și Comisia Europeană a anunțat inițierea unei investigații pentru a verifica dacă acordul respectă normele europene privind ajutoarele de stat și organizarea de licitații publice.

Dincolo de aspectele strict economice, această acțiune de cooperare cu Moscova este văzută drept un simbol al relațiilor foarte apropiate dintre premierul conservator ungar Viktor Orban și președintele rus Vladimir Putin, acesta din urmă efectuând luna trecută o vizită oficială în Ungaria, singura țară din UE unde a fost primit după declanșarea conflictului ucrainean.

Citeşte şi Viktor Orban: Viitorul Europei depinde de îmbunătăţirea relaţiilor cu Rusia

Alte articole

Marea Baltică în flăcări: porturile din Rusia, care asigură 40% din exportul de petrol, atacate de Ucraina

Ucraina a lansat noi atacuri cu drone asupra infrastructurii energetice din Rusia

În încercarea de a anula amendamentul adoptat marți, mai multe partide de opoziție au cerut președintelui Janos Ader să sesizeze Curtea Constituțională. ‘Dacă prelungim la 30 de ani perioada cât acordul va fi secret, atunci înseamnă că cei care au împins Ungaria în această aventură nu vor putea fi trași la răspundere’, a explicat deputata ecologistă Bernadett Szel.

În ceea ce privește poziția partidului Fidesz, condus de Orban, acesta invocă rațiuni de siguranță națională pentru prelungirea duratei secretizării acordului și susține că parlamentarii vor avea acces la detaliile documentului.