Bulgaria cere desfăşurarea a 300 de angajaţi Frontex pentru protecţia frontierelor externe

Între timp, ministrul de Interne al Bulgariei, Rumiana Bachvarova, a avertizat că structura fluxului migratoriu s-a schimbat în ultimele luni.

În acest sens, numărul migranţilor afgani şi irakieni a crescut considerabil, aceştia fiind cei mai mulţi care trec ilegal frontiera bulgară şi încearcă să ajungă în state europene dezvoltate.

”Asta schimbă şi comportamentul celor care ne traversează graniţele ilegal, comportamentul lor în ceea ce priveşte teritoriul ţării şi capacităţile noastre de a răspunde solicitărilor lor pentru primirea unui statut în Bulgaria. Nu putem să permitem ca o rută pentru migranţi să se formeze prin teritoriul bulgar, chiar dacă o asemenea dezvoltare ar fi în interesul nostru”, a declarat Bachvarova, conform News.ro.

Demnitara bulgară a atras ateţia că presiunea crizei migratorii asupra statului bulgar a crescut în ultimele luni, deşi numărul migranţilor care ajung la graniţe a scăzut comporativ cu vara anului trecut.

Alte articole

Bulgaria a intrat oficial în zona euro. CÂND ar putea face asta și România

Cu trei zile înainte de trecerea la euro, bulgarii scot teancuri de leva „de la saltea”. Băncile se confruntă cu un aflux fără precedent

Bulgaria nu stătea pe una dintre rute migratorii majore atunci când criza şi-a atins apogeul în vara anului 2015, deşi autorităţile bulgare şi elene au înregistrat creşterea numărului de migranţi încă din 2013.

După închiderea aşa-zisei rute migratorii din Vestul Balcanilor, autorităţile bulgare au atras atenţia asupra traficului de migranţi intens care are loc la graniţele externe. În vreme ce, Serbia a avertizat că sute de migranţi încearcă să treacă ilegal frontiera bulgară.

În ciuda încercărilor de a spori securitatea la frontiera bulgaro-sârbă, autorităţile sârbe nu au încercat să-i oprească pe migranţi să traverseze spre Bulgaria.

Autorităţile bulgare atrag atenţia că cel mai mare număr de solicitări de azil vin din partea migranţilor afgani, adică 4.442 de solicitări înregistrate de la începutul anului. Pe locul doi se situează migranţii irakieni cu 2.832 de solicitări de azil, urmaţi de 1.120 de sirieni, 646 de pakistanezi şi 169 de iranieni.