Burse elevi 2025. Ce sume primesc elevii premianţi pentru ianuarie, după ce se scad zilele libere

Burse elevi 2025. Calendarul anului școlar 2024-2025 arată că, în afară de lunile martie și mai 2025, în fiecare lună de cursuri există cel puțin o zi de vacanță, ceea ce înseamnă că nu vor fi acordate cuantumurile minime ale acestor burse, prevăzute de legea educației, ci în cele mai multe cazuri – dacă primăriile nu suplimentează sumele – mai puțini bani.

Ei sunt copiii de aur ai României. Elevii români au obţinut o medalie de aur, una de argint, trei de bronz şi opt medalii de onoare la Romanian Master of Mathematics 2025, una dintre cele mai prestigioase competiţii de matematică

Elevii primesc peste 350 de lei bursa de merit pentru luna ianuarie și 235 de lei bursa de reziliență și tehnologică, potrivit mai multor calcule Edupedu.ro pe baza estimărilor făcute și primite de la școli și inspectoratele școlare.Asta după ce banii pentru plățile care ar urma să se facă cel târziu joi, 20 februarie, au ajuns la inspectoratele școlare. Acestea trebuie mai departe să vireze banii în conturile școlilor, în funcție de alocările cerute, anunţă edupedu.ro

Burse elevi 2025. Potrivit unui calcul consultat de Edupedu.ro de la mai multe inspectorate școlare, sunt 23 de zile lucrătoare în luna ianuarie după definiția din metodologie (care include și zilele libere legale drept lucrătoare) și 5 zile de vacanță școlară (1, 2, 3, 6 și 7 ianuarie). Asta înseamnă (450:23) x (23-5), adică 352 de lei bursa de merit și (300:23) x (23-5), adică 235 de lei bursele de reziliență și tehnologice.

Alte articole

Ministrul Educației lămurește situația burselor elevilor: „Am ajuns să dăm bursă de merit la nota 5. Haideți să fim cinstiți”

Ilie Bolojan anunță modificări majore în educație. Profesorii vor sta mai multe ore la catedră, se taie bursele elevilor

Luna trecută, elevii au primit 307 lei bursa de merit și 205 lei bursele de reziliență și tehnologice. În alte județe, într-o interpretare diferită a zilelor de sărbători legale din vacanța de iarnă, elevii au putut primi 338 de lei bursa de merit și 225 de lei bursa de reziliență/ tehnologică.

În decembrie, elevii au primit pe data de 20 bursele pentru luna noiembrie 2024: 429 de lei bursa de merit pentru luna noiembrie și 286 de lei bursa de reziliență și tehnologică.

În noiembrie 2024, la prima virare a burselor din anul școlar 2024-2025, aferentă primelor două luni de cursuri, elevii au primit 343 (pe septembrie) și 372 (pe luna octombrie) de lei bursa de merit și 229, respectiv 248 de lei bursele de reziliență și tehnologice.

Pentru anul școlar 2024 – 2025, cuantumul minim al burselor este:

• bursa de excelență – 700 de lei tipul II sau 925 / 1.850 / 2.775 / 3.700 de lei tipul I (sursa)
  bursa de merit – 450 lei/lună;
  bursa de reziliență – 300 lei/lună;
  bursa socială – 300 lei/lună;
  bursa tehnologică – 300 lei/lună;
  pentru mamele minore – 700 lei/lună

Burse elevi 2025. Valoarea burselor poate fi suplimentată de către consiliile de administrație ale unităților de învățământ în funcție de:
a) sumele alocate de autoritățile administrației publice locale;
b) alte venituri obținute potrivit legii.

Salariile din Educație vor fi majorate în urma deciziei ÎCCJ. Învățătorii vor beneficia de o majorare de 10% a plății cu ora

Bursele de merit, de reziliență și tehnologice sunt calculate în funcție de numărul de zile de vacanță și de numărul de zile de cursuri dintr-o lună, pe baza unei formule menționate în metodologia de acordarea burselor în anul școlar 2024 2025, aprobată prin OME 5.518. Pentru a le primi, este necesară și îndeplinirea condiției de a nu avea mai mult de 10 absențe nemotivate pe lună la școală.

Daniel David: Estimarea noastră e că pe zona educaţiei vom ajunge cam la 4,5% din PIB

Ministrul Educaţiei şi Cercetării afirmă că cercetarea „merge din ce în ce mai bine” El admite că în zona educaţiei şi a cercetării există şi „zone în care banii nu sunt cheltuiţi într-o logică foarte eficientă” şi spune că şi-a propus eficientizarea fondurilor alocate ministerului, pentru a putea, apoi, solicita sume mai mari de la Guvern. David nu e de acord că România pregăteşte elite doar pentru export.

Daniel David a afirmat,recent, că în România cercetarea „merge din ce în ce mai bine” şi a vorbit despre bugetul alocat ministerului.

„Estimările pe care le avem în acest moment, ţinând cont de faptul că încă nu avem toate datele privind cercetarea şi educaţia de la celelalte ministere – că şi celelalte ministere au componentă din buget pe aceste domenii, şi autorităţile locale mai investesc în aceste domenii – dar estimarea noastră este că pe zona educaţiei vom ajunge cam la 4,5% din PIB, iar în zona de cercetare, dezvoltare, inovare, cam la 0,17%, cam acolo”, afirmă Daniel David.

El admite că în zona educaţiei şi a cercetării există şi „zone în care banii nu sunt cheltuiţi într-o logică foarte eficientă”. „Pentru un ministru, niciun ministru nu are voie să vina să spună ”Mie mi-ajung banii”. Când noi avem ţinta de 15% din bugetul general consolidat pe cheltuieli, la educaţie şi 1% la cercetare. Da, strategia mea a fost asta: mai mult decât am avut. Ce vreau să fac este să eficientizez utilizarea acestor bani, fiindcă trebuie să recunoaştem că au fost zone şi sunt zone în care banii pe care îi ai de multe ori nu sunt cheltuiţi într-o logică foarte eficientă, nu vezi rezultatele în cercetare şi în educaţie pe măsura input-ului pe care l-ai dat. Şi după ce eficientizăm acest sistem, altfel mergi să discuţi şi cu ministrul de Finanţe şi cu premierul, spunându-i: ”Lucrurile funcţionează bine, eficienţa este aici, procentul pe care îl avem promis şi angajat în lege este acesta, economia merge bine, nu mai apar riscuri, aştept procentele””, mai spune Daniel David.

Acesta subliniază că, în ceea ce priveşte cercetarea, este importantă atragerea de fonduri europene, arătând că una dintre probleme este faptul că nu se accesează fonduri direct de la Comisia Europeană pe măsura mărimii ţării.  O altă problemă a cercetării româneşti este, în opinia ministrului, faptul că „este prea fragmentată” iar în domeniu există „prea multe instituţii, pre mici, fără forţă în competiţia internaţională”.

Daniel David cataloghează drept falsă afirmaţia potrivit căreia şcoala românească pregăteşte elite doar pentru export.
„Fals. La UBB (Universitatea Babeş Bolyai, pe care ministrul a condus-o – n.r.) în fiecare an, nu ştiu, sute de olimpici care vin la UBB. Adică nu merg în afară şi mult dintre aceştia termină şi devin profesor sau cercetător în instituţii româneşti”, mai spune profesorul.