CAB a explicat de ce a suspendat decretul de prelungire a mandatul şefului Armatei, semnat de Iohannis

Curtea de Apel Bucureşti a publicat joi motivele pentru care judecătorul Vasile Bîcu a admis, pe 31 ianuarie, o cerere depusă de Ministerul Apărării Naţionale (MApN) şi a suspendat decretul semnat de preşedintele Klaus Iohannis de prelungire a mandatul şefului Armatei.

„Curtea apreciază că există o îndoială serioasă asupra legalităţii decretului nr. 1331/2018, deoarece nu au fost respectate condiţiile prevăzute de art. 39 alin. (5) din Legea nr. 346/2006”, spune judecătorul Vasile Bîcu.

Art. 39 alin. (5) din Legea nr. 346/2006 prevede: „Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de Preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării Naţionale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an. În funcţia de şef al Statului Major al Apărării poate fi numit locţiitorul acestuia sau unul dintre şefii categoriilor de forţe ale armatei”.

Vasile Bîcu susţine că decretul semnat de Iohannis nu a avut la bază propunerea ministrului Apărării Naţionale, Gabriel Leş, şi nici avizul premierului Viorica Dăncilă.

Alte articole

Instanţa respinge cererea ANAF de a institui sechestru pe bunurile lui Klaus Iohannis pentru a recupera prejudiciul produs statului de fostul preşedinte

Ghinion! ANAF l-a dat în judecată pe Klaus Iohannis pentru datoria de aproape 1 milion de euro pe care o are la stat

Judecătorul recunoaşte că în art. 39 alin. (5) din Legea nr. 346/2006 nu se menţionează expres faptul că la prelungirea mandatului şefului Armatei este necesară propunerea ministrului Apărării şi avizul prim-ministrului, însă magistratul susţine că procedura de prelungire în funcţie este similară cu procedura de numire în funcţie.

În opinia magistratului, în acest caz se aplică principiul simetriei actelor juridice, potrivit căruia condiţiile de validitate cerute de lege se aplică nu numai la momentul emiterii (încheierii) actului juridic, ci şi la momentul prelungirii efectelor sale juridice.

„Interpretarea gramaticală şi teleologică a art. 39 alin. (5) din Legea nr. 346/2006. Legiuitorul nu a mai menţionat expres, din nou, condiţiile propunerii ministrului Apărării Naţionale şi avizul prim-ministrului şi pentru prelungirea mandatului, deoarece în cuprinsul aceluiaşi alineat a făcut-o în privinţa numirii. Repetarea aceloraşi condiţii în cuprinsul aceleiaşi fraze ar fi afectat acurateţea exprimării legiuitorului. Dacă legiuitorul ar fi dorit să nu impună cele două condiţii menţionate în cazul prelungirii mandatului, ar fi prevăzut posibilitatea prelungirii mandatului într-un paragraf ulterior, cu menţionarea expresă a faptului că nu se mai cer îndeplinirea condiţiilor propunerii ministrului Apărării Naţionale şi avizul prim-ministrului. Dar, în situaţia în care a reglementat atât numirea şefului de Stat Major al Apărării pe o perioadă de 4 ani, cât şi prelungirea mandatului cu până la un an, legiuitorul a dorit să se aplice ambelor instituţii (numirea şi prelungirea mandatului) aceleaşi condiţii. Nu a mai prevăzut expres aceste condiţii şi în cazul prelungirii mandatului, deoarece acestea sunt subînţelese din reglementarea lor prin acelaşi alineat (chiar aceeaşi frază)”, se arată în motivare.

Magistratul apreciază că prelungirea nelegală a mandatului generalului Nicolae Ciucă „creează o perturbare previzibilă gravă a funcţionării Armatei”.

„Curtea apreciază că încălcarea legii cu ocazia prelungirii mandatului şefului de Stat Major al Apărării creează o perturbare previzibilă gravă a funcţionării Armatei, în condiţiile în care, pe de o parte, şeful de Stat Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, iar, pe de altă parte, mandatul de şef de Stat Major al Apărării este deţinut în mod nelegal de o persoană, care va exercita nelegal atribuţiile legale recunoscute acestei funcţii, luând cunoştinţă, printre altele, de informaţii clasificate ‘secret de stat’ sau secret de ‘serviciu’. Este neîntemeiată afirmaţia pârâtei că Armata rămâne fără conducere, în condiţiile în care (…) exercită conducerea până la numirea altui şef de Stat Major al Apărării. Din aceste motive, în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004, Curtea va admite în parte cererea de suspendare şi va dispune suspendarea executării decretului nr. 1331/2018 până la pronunţarea instanţei de fond”, se arată în decizia instanţei.

Pe 28 decembrie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a semnat decretul prin care îi prelungeşte mandatul generalului Nicolae Ciucă la conducerea SMAp. Tot atunci, Iohannis preciza că nu a fost aprobată propunerea făcută de ministrul Apărării, Gabriel Leş, privind numirea generalului Dumitru Scarlat la şefia Statului Major al Apărării.

Ulterior, Ministerul Apărării a depus o plângere prealabilă la Administraţia Prezidenţială prin care solicita revocarea decretului din 28 decembrie 2018.

În data de 9 ianuarie, ministrul Apărării, Gabriel Leş, susţinea că decretul privind prelungirea mandatului lui Nicolae Ciucă „s-a făcut ilegal”, adăugând că „instanţa este cea care va stabili” care este situaţia de drept.