Căbulea, audiat din nou la Parchet în scandalul listelor electorale

Căbulea a fost audiat timp de aproximativ două ore, iar la plecare nu a vrut să facă declaraţii jurnaliştilor, rezumându-se să spună că amănunte vor fi cunoscute într-un comunicat pe care ar urma să îl dea Parchetul.

„Am venit (miercuri, n.r.) să vă de ce sunt acuzat, în primul rând, şi astăzi o să fac declaraţii. M-am pregătit, am luat un avocat”, a spus Căbulea.

Întrebat dacă a ţinut locul ministrului de Interne Ioan Rus când a fost trimisă, în 2 august, adresa de la Ministerul Administraţiei şi Internelor către Curtea Constituţională, Căbulea a spus că este adevărat, precizând că despre acest lucru va da declaraţii la finalul audierii sale.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) s-a sesizat cu privire la o comunicare suplimentară făcută de şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, Constantin Manoloiu, care a fost trimisă de Ministerul Administraţiei şi Internelor Curţii Constituţionale şi în care spunea că nu-şi poate asuma cifra alegătorilor, după ce informase CC că aceasta este de peste 18,2 milioane.

Alte articole

AEP confirmă morţii de pe listele electorale: „Peste 100 de ani sunt 14.310 persoane, cvasi majoritatea sunt decedate”

Procurorii îi cercetează pentru abuz în serviciu contra intereselor publice pe chestorul de poliţie Constantin Manoloiu şi pe secretarul de stat Nicolae Căbulea, şeful Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică din MAI.

Ioan Nicolae Căbulea ar fi dispus în 1 august ca şeful Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor să întocmească actul oficial conform căruia MAI nu-şi poate „asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente”. De asemenea, în 2 august, Căbulea a semnat adresa oficială către Curtea Constituţională prin care a transmis înscrisul menţionat, „care a fost întocmit din dispoziţia sa, prin încălcarea legislaţiei în materie”, potrivit procurorilor.

„Încălcările dispoziţiilor legale în materie sunt evidente, întrucât potrivit art.5 din HG 682/07.07.2012, Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, selectează şi prelucrează datele privind cetăţenii cu drept de vot, tipăreşte şi pune la dispoziţia primarilor listele electorale permanente actualizate, în două exemplare, şi copii de pe acestea, în 3 exemplare, iar învinuitul Ioan Nicolae Căbulea, chestor principal de poliţie, secretar de stat, şef al Departamentului ordine şi siguranţă publică din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor a făcut parte, pe întreaga desfăşurare a referendumului naţional, din Comisia Tehnică Centrală înfiinţată prin hotărârea Guvernului României sus-menţionată”, preciza Parchetul instanţei supreme.

Prin comunicarea din 2 august, chestorul Constantin Manoloiu „a urmărit să invalideze listele electorale permanente actualizate şi comunicate, privind numărul de cetăţeni cu drept de vot, încălcând cadrul legislativ aplicabil în materia referendumului care reglementează expres atribuţiile ce revin instituţiei pe care o conduce”, susţin procurorii.

Ioan Nicolae Căbulea a fost şi miercuri la Parchetul instanţei supreme, procurorii prezentându-i acuzaţiile. Secretarul de stat nu a fost audiat miercuri, el solicitând să dea declaraţii în prezenţa unui avocat.

Parchetul instanţei supreme verifică dacă listele electorale permanente pentru referendum şi înscrisurile transmise Curţii Constituţionale conţin date nereale „de natură să atragă răspunderea penală a autorilor”, a anunţat, miercuri, Ministerul Public.

Procurorii i-au audiat, marţi, în acest dosar, în calitate de martori, pe directorul adjunct al Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor, Daniel Gheorghe, şi pe preşedinţii Autorităţii Electorale Permanente şi Institutului Naţional de Statistică, Ana Maria Pătru şi Vergil Voineagu.

Adresa din 2 august emisă către Manoloiu Constantin şi transmisă ulterior de MAI Curţii Constituţionale conţinea comunicarea Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date şi preciza că Ministerul Administraţiei şi Internelor „nu îşi poate asuma veridicitatea numărului de persoane înscrise în listele electorale permanente, deoarece această atribuţie revine exclusiv Autorităţii Electorale Permanente”.

La data de 2 august, urmare a datelor contradictorii care au fost transmise în legătură cu numărul persoanelor aflate pe listele electorale permanente de către autorităţile publice implicate (Institutul Naţional de Statistică, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Autoritatea Electorală Permanentă), Curtea Constituţională a decis amânarea pronunţării unei hotărâri cu privire la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie pentru demiterea preşedintelui României şi pentru confirmarea rezultatelor referendumului pentru data de 12 septembrie.

Ulterior, Curtea Constituţională, pentru a nu menţine această stare de instabilitate o perioadă de timp atât de mare, a revenit cu un comunicat prin care anunţa că decizia cu privire la referendum va fi luată în 31 august.

Totodată, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a fost sesizat cu privire la falsificarea unor înscrisuri oficiale transmise de Curtea Constituţională către Guvern. În acest caz, o persoană fizică a înaintat PICCJ o plângere penală sub aspectul comiterii infracţiunii de fals material în înscrisuri oficiale, ca urmare a transmiterii de adrese contradictorii de Curtea Constituţională către Guvern.