După ce în prima parte a anului 2011 Banca Centrală Europeană a ridicat dobânda cheie la 1,5%, în două praguri de câte 0,25 puncte procentuale, venirea italianului Mario Draghi în fruntea instituţiei a adus o relaxare a politicii monetare.

Dobânda a fost tăiată în două rânduri la 1% în lunile noiembrie şi decembrie. Ultima lună a anului trecut a adus şi o injecţie de lichiditate de 489 miliarde de euro în sistemul bancar printr-o operaţiune de tip repo (obligaţiuni contra bani) cu scadenţa la trei ani, cea mai lungă şi mai mare din istoria instituţiei.

Alte Articole

Lavinia Pîrva nu a mai suportat! A spus adevărul despre relația ...

Lukoil își ia la revedere și de la Republica Moldova. Ce companie ...

Utilizatorii Revolut au cheltuit în 2022, în medie, 749 de ...

Cu lichiditate în exces şi fără apetit la risc, băncile comerciale europene au preferat să pună banii la BCE pentru o dobânda de 0,25% pe an.

Piaţa monetară interbancară, din care sunt extrase cotaţiile Euribor, este una nesecurizată, tranzacţiile nefiind acoperite cu garanţii, ci doar cu promisiunea debitorului că va înapoia banii la timp. Astfel, în condiţiile actuale de stres, băncile au mutat finanţarea pe pieţele repo. Agravarea crizei datoriilor suverane a făcut ca şi pe aceste pieţe garantate să le fie foarte dificil băncilor cu expunere mare pe ţările PIIGS să găsească bani. În acest context, împrumutul de la BCE pe trei ani a fost mană cerească pentru băncile europene, care au găsit finanţare ieftină pentru cea mai mare parte a operaţiunilor din acest an.

Scăderea dobânzilor şi relaxarea condiţiilor de finanţare au împins în jos şi dobânzile de pe interbancar. Cotaţiile relevante pentru cei cu credite în euro cu dobândă variabilă din România au căzut cu aproape jumătate de punct procentual. Rata Euribor la trei luni a căzut de la un vârf de 1,615% pe an la sfârşitul lunii iulie la 1,149% pe 25 ianuarie. Euribor 6M a ajuns la 1,446% de la vârful de 1,828%.