Cod roşu de la bancherii lumii: Nu mai avem suficenţi angajaţi pentru a menţine stabilitatea preţurilor

Cele mai mari economii ale lumii nu vor avea suficienţi lucrători pentru a susţine creşterea şi a menţine stabilitatea preţurilor în deceniile următoare, decât dacă vor atrage mai mulţi străini, au avertizat principalii bancheri centrali, scrie FT.

În România, Guvernul are o orientare total opusă, măsurile de majorare a TVA şi a altor taxe ducând inflaţia şi şomajul la cote uriaşe

Vorbind la o reuniune anuală a principalilor factori de decizie, la Jackson Hole, Wyoming, şefii Băncii Japoniei, ai Băncii Centrale Europene şi ai Băncii Angliei au dorit să sublinieze provocarea pentru creşterea economică reprezentată de îmbătrânirea populaţiei.

Câştigă 3.850 de lei şi îşi face o casă în Sri Lanka: „Îmi place la voi, se trăieşte bine în România”

Alte articole

Bulgaria trece OFICIAL la moneda Euro. BCE a anunțat că țara vecină îndeplinește toate criteriile

Guvernator al Băncii Naţionale, condamnat pentru mită: Omologul lui Mugur Isărescu din Slovacia era membru şi în BCE

Kazuo Ueda, guvernatorul BoJ, a declarat la simpozionul anual al Rezervei Federale din Kansas City că societatea sa, care îmbătrâneşte rapid, a transformat lipsa forţei de muncă într-una dintre cele mai „presante” probleme economice ale Japoniei.

Deşi muncitorii străini reprezentau doar 3% din forţa de muncă a Japoniei, Ueda a spus că ei au fost responsabili pentru jumătate din creşterea recentă a numărului de lucrători. „Creşteri suplimentare vor necesita cu siguranţă o discuţie mai amplă”, a adăugat el.

În economiile dezvoltate, ratele natalităţii sunt la niveluri istoric de scăzute, în timp ce speranţa de viaţă este mult mai mare. Acest lucru a crescut aşa-numitele rate de dependenţă, ceea ce înseamnă că o parte mult mai mare din populaţie nu se mai află la vârsta de muncă.

Christine Lagarde, preşedinta BCE, a spus că un aflux de muncitori străini va juca un „rol crucial” în contracararea impactului negativ al tendinţelor demografice asupra creşterii economice.

Lagarde a remarcat că, fără un aflux de muncitori străini, zona euro ar urma să aibă până în 2040 cu 3,4 milioane mai puţini oameni de vârstă activă.

Piaţa muncii din zona euro a ieşit din pandemie într-o „formă neaşteptat de bună”, parţial datorită numărului mai mare de lucrători în vârstă, dar „şi mai mult” datorită creşterii numărului de muncitori străini, a spus ea.

„Deşi reprezentau doar aproximativ 9% din forţa de muncă totală în 2022, muncitorii străini au fost responsabili pentru jumătate din creşterea acesteia în ultimii trei ani”, a declarat Lagarde. „Fără această contribuţie, condiţiile de pe piaţa muncii ar fi putut fi mai tensionate, iar producţia mai scăzută.”

Guvernatorul BoE, Andrew Bailey, a afirmat că provocarea „acută” pe care o reprezintă demografia şi productivitatea în scădere pentru economia Marii Britanii nu a fost suficient de subliniată.

Economiştii cred că atragerea de lucrători pentru a acoperi lipsurile de pe piaţa muncii va fi esenţială pentru menţinerea creşterii economice în deceniile următoare — în ciuda presiunilor tot mai mari ale populismului şi a atitudinilor publice negative faţă de imigraţie.

Bancherii centrali prognozează că îmbătrânirea populaţiei nu doar că va reduce producţia, dar riscă şi să alimenteze inflaţia, deoarece lucrătorii ar putea cere salarii mai mari într-un mediu caracterizat de deficitul generalizat de forţă de muncă.

Până în 2040, 40% din populaţia Marii Britanii va fi mai în vârstă decât grupa standard de vârstă activă de 16–64 de ani, a adăugat Bailey.

Marea Britanie a fost, de asemenea, afectată de scăderea ratei de participare pe piaţa muncii, determinată de creşterea numărului de persoane clasificate drept „bolnavi pe termen lung” şi de o scădere semnificativă a numărului de tineri care muncesc — două fenomene pe care Bailey a sugerat că ar putea fi legate.

Problemele de sănătate mintală au fost motivul cel mai frecvent, a spus el, descriindu-le drept „o evoluţie foarte îngrijorătoare”.

BoE a devenit „mult mai concentrată pe [măsurarea] inactivităţii” decât pe şomaj, a declarat Bailey — deşi a recunoscut că rata de participare pe piaţa muncii şi motivele scăderii acesteia în Regatul Unit sunt mai greu de măsurat decât datele headline despre şomaj.

În timp ce mai multe femei în vârstă continuă să muncească, acelaşi lucru nu se aplică şi bărbaţilor, a adăugat el.

Burnete: E adevărat că datele economice s-au înrăutăţit de-a lungul anului. Nu cred că vom avea recesiune şi sper că vom face tot ce ţine de noi să o evităm

Consilierul prezidenţial Radu Burnete a declarat, sâmbătă, că datele economice s-au înrăutăţit de-a lungul anului pentru că bugetul nostru e construit pe o creştere ipotetică de 2,5% şi e cert că nu se va materializa. Burnete a arătat că nu crede că vom avea recesiune şi speră că vom face tot ce ţine de noi să o evităm.

Radu Burnete, consilier Prezidenţial, la Departamentul Politici Economice şi Sociale al Administraţiei Prezidenţiale, a fost întrebat la Antena 3 CNN despre riscul de intrare în recesiune, despre care a vorbit ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare.

”Cred că domnul ministru a vrut mai degrabă să dea un semnal de prudenţă, mai degrabă că datele ne arată că România e în recesiune. E adevărat că datele economice s-au înrăutăţit, de-a lungul anului. Aduc aminte că bugetul nostru e construit pe o creştere ipotetică de 2,5%. Şi asta e cert că nu se va materializa. Şi dacă mă uit la ceea ce spun băncile din România şi instituţiile internaţionale şi BNR-ul, probabil că creşterea va fi undeva între 0 şi 1%”, a arătat consilierul prezidenţial.

Vouchere de energie 2025. Schimbări majore pentru români! Cine mai primește ajutor de la stat, pentru plata facturii la curent, avem noile criterii

”Eu nu cred că vom avea o recesiune şi sper că vom face tot ce ţine de noi să evităm o posibilă recesiune, pentru că e adevărat, aceste măsuri de redresare a deficitului bugetat, ele prin natura lor sunt recesioniste”, a mai precizat Burnete.

Despre responsabilitatea acestei situaţii, Radu Burnete a spus că e foarte greu să introduci o răspundere legală pentru aşa ceva, mai degrabă decât una politică.

”Răspunderea principală pentru lucruri de genul ăsta e mai degrabă politică şi se penalizează cu ştampila. Eu tot glumesc uneori că e împuşcat mesagerul. După toţi anii aceştia când deficitul ajunge la 9%, acum sigur că nu ne place de cel care vine sau cea care vine şi ne spune ok, trebuie să reducem, să tăiem”, a subliniat el.

Potrivit lui Burnete, ”felul acesta de a face bugete ni l-a imputat FMI-ul în 2009, că şi atunci am avut nişte deficite imense”.

”Am încercat să-l corectăm, am revenit la metehnele vechi. Sper, sper ca lucrul ăsta să se oprească”, a completat Burnete.

BNR: Datoria externă totală a României a crescut în primele şase luni cu 7,48 de miliarde de euro, până la 212,37 de miliarde de euro

Datoria externă totală a României a crescut, în perioada ianuarie – iunie, cu 7,48 de miliarde de euro, până la 212,37 de miliarde de euro, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR).

”În perioada ianuarie – iunie 2025, datoria externă totală a crescut cu 7,480 miliarde euro, până la 212,373 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 162,089 miliarde euro la 30 iunie 2025 (76,3% din totalul datoriei externe), în creştere cu 4,6% faţă de 31 decembrie 2024; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2025 nivelul de 50,284 miliarde euro (23,7% din totalul datoriei externe), în creştere cu 0,8% faţă de 31 decembrie 2024”, arată datele BNR.

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 2,779 miliarde euro (comparativ cu 2,414 miliarde euro în perioada ianuarie – iunie 2024), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 1,776 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,003 miliarde euro.

În perioada ianuarie-iunie 2025 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 13,897 miliarde euro, comparativ cu 11,682 miliarde euro în perioada ianuarie-iunie 2024. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1,918 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 480 milioane euro, balanţa veniturilor primare a consemnat un deficit mai mic cu 111 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 888 milioane euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,5% în perioada ianuarie – iunie 2025, comparativ cu 19,6% în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 iunie 2025 a fost de 5,3 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2025 a fost de 92,8%, comparativ cu 99,1% la 31 decembrie 2024.

BNR: Datoria externă totală a României a crescut în primele şase luni cu 7,48 de miliarde de euro, până la 212,37 de miliarde de euro

Datoria externă totală a României a crescut, în perioada ianuarie – iunie, cu 7,48 de miliarde de euro, până la 212,37 de miliarde de euro, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR).

”În perioada ianuarie – iunie 2025, datoria externă totală a crescut cu 7,480 miliarde euro, până la 212,373 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 162,089 miliarde euro la 30 iunie 2025 (76,3% din totalul datoriei externe), în creştere cu 4,6% faţă de 31 decembrie 2024; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2025 nivelul de 50,284 miliarde euro (23,7% din totalul datoriei externe), în creştere cu 0,8% faţă de 31 decembrie 2024”, arată datele BNR.

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 2,779 miliarde euro (comparativ cu 2,414 miliarde euro în perioada ianuarie – iunie 2024), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 1,776 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,003 miliarde euro.

În perioada ianuarie-iunie 2025 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 13,897 miliarde euro, comparativ cu 11,682 miliarde euro în perioada ianuarie-iunie 2024. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 1,918 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 480 milioane euro, balanţa veniturilor primare a consemnat un deficit mai mic cu 111 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 888 milioane euro.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,5% în perioada ianuarie – iunie 2025, comparativ cu 19,6% în anul 2024. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 iunie 2025 a fost de 5,3 luni, comparativ cu 5,7 luni la 31 decembrie 2024.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2025 a fost de 92,8%, comparativ cu 99,1% la 31 decembrie 2024.