Călător derutat sau exemplar evadat? Gâsca de zăpadă, pasăre specifică Americii de Nord, găsită în premieră în România

Biologii Dorin Damoc şi Dani Drăgan au reuşit să observe şi să documenteze cu fotografii un exemplar de gâscă de zăpadă (Anser caerulescens) în România la o acţiune de monitorizare de gâşte sălbatice din Insula Mare a Brăilei în cadrul proiectului „Conservarea gâştei cu gât roşu pe toată ruta globală de migraţie”, finanţat prin programul LIFE al Comisiei Europene.

„Noi aveam de monitorizat sectorul din Insula Mare a Brăilei şi căutam stolurile de gâşte pentru a număra exemplarele de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis). Era normal să ne sară în ochi gâsca de zăpadă, care este albă şi era extrem de vizibilă într-un stol care se hrănea pe câmp. Erau acolo şi gârliţe mari şi gâşte cu gât roşu, dar am văzut exemplarul alb şi iniţial am crezut că este vorba despre o altă specie, dar un exemplar leucistic. Am urmărit prin lunetă pasărea şi am comparat caracterele de determinare cu cele din determinatorul de păsări. Era clar că avem de-a face cu primul exemplar de gâscă de zăpadă care a ajuns în România„, a povestit Dorin Damoc.

Imediat după ce au văzut gâsca de zăpadă, biologii SOR şi-au anunţat colegii. Primul care a ajuns acolo a fost Emil Todorov, managerul proiectului de monitorizare a gâştelor pentru SOR. Observaţia a fost confirmată şi de el, dar mai rămâne o enigmă de dezlegat – de unde provine exemplarul din România.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Călător derutat sau exemplar evadat

Gâsca de zăpadă nu este o pasăre care să ajungă în România. Cuibăreşte în America de Nord şi Canada, şi migrează pentru a ierna în sudul Americii de Nord. Unele exemplare, însă, ajung accidental şi în vestul Europei, duse de vânturi puternice sau de furtuni. Mai multe exemplare au fost semnalate în Marea Britanie, Olanda sau Danemarca, dar niciodată la noi în ţară.

„Nu ştim cu exactitate cum a ajuns acest exemplar la noi. Poate fi un exemplar care a ajuns accidental la noi, dar poate fi şi un exemplar care să fi scăpat dintr-o colecţie. La asta ne-am gândit şi noi prima oară, când am văzut pasărea, pentru că nu se află pe o cale naturală de migraţie a acestei specii. Ne-am uitat prin lunetă mai mult timp, am făcut şi fotografii prin lunetă special pentru a încerca să vedem dacă pasărea are inele color pe picioare. Crescătorii şi colecţionarii îşi marchează cu inele exemplarele pe care le au. Exemplarul observat de noi nu are niciun astfel de inel„, a mai spus Dorin Damoc.

În România cuibăreşte o singură specie de gâscă sălbatică – gâsca de vară. Cea mai mare aglomerare de gâşte are loc iarna, când mai multe specii vin să ierneze în România. Acestea vin din Siberia şi Peninsula Scandinavă, dar România nu se află pe nicio cale de migraţie a speciilor din America.

Proiectul

Gâsca de zăpadă a fost identificată în prima acţiune din sezonul rece 2019-2020 pe care SOR o dedică monitorizării gâştelor în proiectul „Conservarea gâştei cu gât roşu pe toată ruta globală de migraţie”. Proiectul are ca ţintă gâsca cu gât roşu, specie care cuibăreşte în Siberia, dar iernează în România, Bulgaria şi Ucraina.

„În acest proiect avem mai multe acţiuni de monitorizare de gâşte cu gât roşu, alături de voluntari şi biologi ai SOR, dar şi rangeri de la Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. Încercăm să identificăm care sunt zonele pe care gâştele le folosesc pentru a se hrăni şi pentru a dormi, dar avem şi patrule comune alături de vânători pentru a opri braconajul„, a spus managerul de proiect pentru SOR – Emil Todorov.

Astfel de acţiuni vor avea loc în fiecare lună, în locurile unde se ştie că pot fi găsite cele mai mari aglomerări de gâşte. Specialiştii de la SOR se bazează la aceste monitorizări şi pe rutele transmise prin satelit de emiţătoarele amplasate în cadrul acestui proiect pe mai multe exemplare de gâscă cu gât roşu.

Biologii SOR nu sunt la prima specie nouă pentru fauna României pe care o descoperă în ultimii ani. Rând pe rând, au mai fost identificate pentru prima oară exemplare de muscar semigulerat, pietrar de deşert, fâsa lui Richard, dar şi specii noi de crustacee, insecte sau plante.