Calea Victoriei va atrage investiţii de peste 300 de milioane de euro. Proiectul include şapte clădiri de birouri şi şase hoteluri

300 de milioane de euro este suma care ar trebui alocată pentru realizarea proiectului de pe Calea Victoriei, dezvoltatorii având în vedere construirea de şapte clădiri noi de birouri şi şase hoteluri, conform unei analize prezentată de companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox. 

Calea Victoriei este cea mai importantă arteră comercială din Bucureşti, cu 12 clădiri de birouri cu o suprafaţă închiriabilă de circa 55.000 de metri pătraţi, reprezentând mai puţin de 2% din stocul modern al Capitalei. În ceea ce priveşte sectorul hotelier, situaţia stă diferit, oferta de camere de hotel ridicându-se la peste 2000 în toate unităţile de cazare de patru şi cinci stele disponibile în zonă, însumând circa 30% din capacitatea de cazare a Capitalei pe segmentul vizat.

”Având o masă critică de spaţii de birouri şi facilităţi de cazare moderne şi beneficiind de o varietate de atracţii gastronomice şi culturale, Calea Victoriei poate redeveni o destinaţie turistică şi de afaceri de top la nivel european”, a precizat Mihnea Şerbănescu, general manager în cadrul Cushman & Wakefield Echinox.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Proiectul vine astfel în completarea peisajului urban existent cu hotelul Autograph by Marriott Old Town, care va dispune de 214 camere, din cele 700 preconizate a fi incluse în planul total, precum şi clădirile de birouri Millo Offices, Tandem Offices şi Dacia One, având o suprafaţă închiriabilă de circa 40.000 de metri pătraţi din totalul de 100.000.  

Alte articole

Marina Luca a câștigat Chefi la Cuțite 2026 și a plecat acasă cu trofeul și premiul de 30.000 de euro

Geanta Hermès care i-a aparținut Elenei Ceaușescu, scoasă la licitație alături de alte bijuterii istorice

„Calea Victoriei este o arteră în jurul căreia poate fi repornită construcţia Bucureştiului, în condiţiile în care zona cuprinde o serie dintre cele mai importante bijuterii arhitecturale româneşti, care trebuie conservate şi puse în valoare, dar şi o sumedenie de imobile lăsate în paragină care necesită investiţii substanţiale în consolidare sau redezvoltare. Ne bucură să vedem un număr tot mai ridicat de dezvoltatori dornici să concretizeze potenţialul zonei, investind atât în renovarea unor clădiri istorice, cât şi în imobile noi care se încadrează în specificul arhitectural”, a adăugat Mihnea Şerbănescu.