Ortodoxe: Sfântul Mucenic Timotei, episcopul Prusiei
Greco-catolice: Sf. m. Alexandru și Antonin; Sf. ep. m. Timotei
Romano-catolice: Ff. Ioan Dominici, călug; Diana, fc. R.
Sfântul Mucenic Timotei, cunoscut pentru viața sa plină de sfințenie și credința neclintită în Hristos, a trăit în timpul domniei împăratului Iulian Apostatul (361–363). Datorită curăției și devoțiunii sale, Dumnezeu i-a dăruit harul facerii de minuni, devenind o figură de referință în istoria Bisericii.
Printre faptele sale uimitoare se numără uciderea unui balaur care teroriza un drum frecventat de călători spre Prusia. Conform relatărilor, Sfântul Timotei a reușit să distrugă creatura aruncându-i în gură acoperământul sfintei Euharistii. Alte minuni atribuite sfântului includ învierea împăratului Areta și a unei împărătese păgâne, convertită la creștinism în urma propriei reveniri la viață.
Activitatea sa evanghelică nu a trecut neobservată de împărat. La ordinul împăratului Iulian, Sfântul Timotei a fost întemnițat. Însă nici în închisoare nu a încetat să propovăduiască, atrăgând numeroși credincioși care îi căutau învățătura, scrie crestinortodox.ro Deranjat de influența persistentă a sfântului, Iulian a dispus execuția sa prin decapitare. Martiriul a avut loc în anul 362, iar Biserica îl cinstește astăzi ca pe unul dintre marii săi mărturisitori.
Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi. Praznicul cel sfânt şi cinstit al sfinţilor pătimitori, să cinstim cu sfinţenie noi poporul cel sfinţit, ca să ne izbăvim de răutăţi prin rugăciunile lor.
Sfinţilor mucenici, rugaţi-vă lui Dumnezeu pentru noi. Mucenicii cei viteji sârguindu-se ca să ia de la Hristos cununi sfinţite de biruinţă, au ales mai bine a muri decât a trăi. Pentru aceea lămurit au şi dobândit mărire. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Nespăimântându-vă de durerile trupului, nici de chinuri temându-vă, nici de focul celor ce vă prigoneau, mucenicilor, bărbăteşte aţi propovăduit pe Hristos în privelişte, purtătorilor de chinuri. Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin (a Născătoarei).
Cuvântul cel mai presus de fiinţă, înfiinţându-se din curate sângiuirile tale, Fecioară, ne-a îndumnezeit pe noi, şi ne-a mântuit de stricăciune. Pentru aceea cu credinţă pururea te slăvim pe tine.